Iarba neagră
Prezenţa ierbii negre indică o sărăcie extremă a solului, iar speciile vegetale se pot dezvolta bine numai acolo unde concurenţa cu alte plante este redusă.
Iarba neagră este martorul landei, este semnalizatorul terminării pădurii. Ea atacă humusul acidifica,. Indică degradarea ireversibilă a terenului, locul în care speciile vegetale fecunde traiesc,Moare natural după 10-15 ani, dar colonizarea sa se produce destul de rapid. Seminţele sale mici, transportate de pasari si vant germinează rapid. Nu este posibilă o recolonizare a aceleaşi arii, întrucât seminţele necesită multă lumină pentru germinare. în scurtului său ciclu vital, iarba neagră furnizează hrană pentru multe animale sălbatice
SIMBOLISM Iarba neagră este simbolul solitudinii şi melancoliei, dar şi al speranţei, pentru că reuşeşte să crească acolo unde nu înfloreşte nici o floare. Inimile încărcate de melancolie iubesc plimbarea prin vegetaţia câmpiei aride, acoîo unde înfloreşte iarba neagră, care prin parfumul şi culoarea florilor sale inundă spiritul cu o adiere de speranţă.
COMPONENTE ŞI PRINCIPII ACTIVE
Arbutina (monoglucozid al hidrochinonei), ercolina (răşină), ericinol (ulei), un flavonoid diuretic, tanin, ericină (giucozid), quercină (colorant), acid citric, calutanic şi fumărie. Pentozani, caroten, amidon, ceară, hiperozide (flavonoide), inulină.
Arbutina este un giucozid conţinut şi în alte plante şi în mod special în alte ericacee: uva ursina. Acest alcaloid merită să fie menţionat datorită proprietăţilor sale antiseptice.
Este adsorbit cu uşurinţă din tubul digestiv şi traversează nealterat organismul pentru a fi eliminat prin urină.
Dacă urina este alcalină, aşa cum se întâmplă în multe infecţii bacteriene ale căilor urinare, alcaloidul se scindează eliberând hidrochinona, care exercită o antiseptică notabilă.
Se utilizează în infecţii ale căilor urinare cu fermentaţia amoniacală a urinii, care prin efectul remediului capătă un caracter de urină carbolică.
PROPRIETĂŢI TERAPEUTICE TRADIŢIONALE
Florile, recoltate la începutul perioadei de înflorire, împreună cu frunzele mici sunt utilizate din timpuri
memoriale ca urmare a excelentei sale acţiuni diuretice, precum şi proprietăţilor antiseptice şi antiputride asupra căilor
urinare. ^_
Iarba neagră este un aliat preţios în vindecarea cistitelor cu piurie, în colibaciloze, uretrite, cistopielite, cistite cronice, cistite în afecţiuni prostatice şi în toate formele inflamatorii ale căilor urinare. în antichitate, după însemnările lui Charas şi Lemery, planta era utilizată pentru dizolvarea şi eliminarea calculilor din căile urinare. în Evul Mediu, iarba neagră făcea deja parte din farmacopeea tradiţională,
Mattioli (1554) îi lăuda eficienţa antiseptică asupra căilor urinare şi îi confirma utilitatea în controlul calculilor renali şi vezicali. Leclerc raportează cazuri de vindecări la pacienţi care prezentau urină tulbure şi cu miros neplăcut, ca urmare a prezenţei puroiului, şi la scurt timp după începerea tratamentului se limpezea şi îşi relua aspectul şi mirosul normal.
Florile de iarbă neagră dezvoltă o acţiune antiseptica, diuretică şi anti-algică asupra căilor urinare. Prescrierea ,i se poate extinde în caz de colici şi calculi renali, în cazuri de albuminurie şi inflamaţii ale prostatei; ele determină o creştere a volumului urinii eliminate, precum şi a clorurilor eliminate renal.
Ca şi alte diuretice naturale, poate fi utilă şi pentru vindecarea afecţiunilor reumatice. Prişniţe calde şi umede din flori sunt utilizate în medicina populară pentru ameliorarea durerilor sciatice. Kneipp utiliza tizana din vârfurile înflorite pentru guta şi durerile reumatice.
Decoctul din flori decolorează efelidele şi ameliorează eczemele şi alte tulburări cutanate. Este util pentru pielea deshidratată. Maceratul de flori în ulei de măslin redă pielii consistenţa şi elasticitatea sa naturală, daca se masează în fiecare seară; este util chiar şi pentru vindecarea eritemelor şi dermatozelor scuamoase. Acţiunea cosmetică a ierbii negre se datorează conţinutului său în flavonoide şi vitamina P, care printre altele, creşte rezistenţa pereţilor vaselor capilare.
Prin conţinutul său crescut în substanţe astringente şi antiseptice, îşi găseşte utilizarea în tratamentul diareei.’. împachetările calde au fost utilizate în vindecarea degeraturilor. în zonele montane, maceratul alcoolic din iarbă neagră, mai ales combinat cu Rododendron, a fost utilizat drept liniment în artrite şi reumatism.
Spălaturile vaginale cu decoct depurat au dat rezultate bune în infecţiile cu Candida albicans şi Esherichia coli. Spectrul de acţiune pentru Calluna vulgaris se extinde, surprinzător, asupra infecţiilor mai acute, de aceea se utilizează gemoterapicul proaspăt, în macerat hidrogliceroalcoolic 1 DH.
Comenzi si consultanta 0234537346,0728970912,0728970915
Dr ing Iuliana Barbu
Biblografie Compendiu de gemoterapie clinica – carte – Fernando Pitera
