Posted on Lasă un comentariu

Cultura plantelor medicinale, o afacere ecologica

cultura plantelor medicinale, o afacere ecologica

Cultura plantelor medicinale, o afacere ecologica – un articol publicat in Agro BUSINESS de Loredana Larissa SOFRON

De cele mai multe ori, când spunem plante medicinale ne gândim automat la ceaiuri şi avem tendinţa de a crede că nu pot fi altfel decât sănătoase pentru că provin din natură şi nu ne mai întrebăm dacă plantele folosite în prepararea lor provin din zone nepoluatecultura plantelor medicinale, o afacere ecologica sau dacă au fost uscate şi manipulate corespunzător, păstrându-se substanţele bioactive. Şi asta pentru că trăim într-o societate consumeristă în care calitatea stă de cele multe ori în umbra cantităţii, însă nu acelaşi raport se reflectă şi în cazul celor care cultivă plante medicinale în sistem ecologic.

Primul poligon de agricultură ecologică

Un bun exemplu despre ceea ce înseamnă activitatea în domeniul plantelor medicinale este Iuliana Barbu, o băcăuancă inginer agronom pasionată de natură şi beneficiile plantelor pentru sănătate.

Din dorinţa de a le oferi semenilor o alternativă viabilă în tratarea afecţiunilor, îşi începe activitatea în anii 2000, atunci când avea deja o vastă experienţă în domeniul agricol.

„Am pornit pe acest drum din pasiune. Am absolvit Facultatea de Horticultură la Cluj-Napoca, apoi am activat în acest domeniu în sistem IAS, iar următorul pas a fost accederea în consultanţa agricolă. Apoi am demarat propria afacere gândindu-mă că acest domeniu nu era acoperit suficient în 2001. De exemplu, în judeţul nostru era un singur plafar şi mă gândeam că oamenii care vor să se trateze natural sunt văduviţi de o alternativă viabilă de produse, dar mai ales de informaţie“, îşi aminteşte dr. ing. Iuliana Barbu.

Pasiune şi investiţie

Convinsă de faptul că această ramură a agriculturii nu este una uşoară şi că plantele medicinale reprezintă un domeniu vast, dar mai cu seamă interesant şi care are nevoie de pasiune pentru a putea fi dezvoltat, Iuliana începe să studieze mai în detaliu. Se înscrie într-un program doctoral, iar cu sprijinul specialiştilor de la Staţiunea de Cercetare Legumicolă Bacău şi-a înfiinţat propriile culturi de plante medicinale. „Am început activitatea pe o suprafaţă mică, unde făceam cercetarea pentru doctorat cultivând 7 plante biblice care au şi efect de condiment: cimbru, cimbrişor, busuioc, mentă, melisă, salvie şi isop. Nu e bine să începi pe suprafeţe mari pentru că poţi claca deoarece nu poţi stăpâni tehnologiile. Apoi m-am certificat în acest sistem şi demersul nu a fost unul uşor, de aceea recomand tuturor celor care vor să se apuce de agricultura ecologică să se gândească că au nevoie de pasiune, dar şi de bani pentru că o certificare costă, iar firmele de certificare impun condiţii stricte“, susţine Barbu.

Pernuţe din plante medicinale

Acesta a fost doar începutul pentru că astăzi Farmacia Naturii, firma pe care o administrează, pune la dispoziţie o gamă variată de produse, nu doar ceaiuri. Fermierul Iuliana Barbu de azi cultivă plantele medicinale într-o zonă nepoluată la 40 km de Bacău – Pânceşti, Petreşti, Soci – o zonă, după cum susţine, propice dezvoltării plantelor medicinale pentru că nu este suficientă pasiunea pentru a reuşi în acest domeniu, ci contează şi locul în care alegi să plantezi.

„După ce am început să procesăm ceaiurile, a crescut şi cererea pentru că este suficient ca o dată să bei un ceai bio şi apoi îl vei alege doar pe acesta. Astfel a fost nevoie să diversificăm culturile, să introducem în cultură din flora spontană diverse specii, unele care tind să fie pe cale de dispariţie din cauza recoltării necontrolate. Produsul finit provine din cultură ecologică, iar prelucrarea şi ambalarea se fac prin muncă manuală tocmai pentru a nu afecta plantele“, punctează aceasta.

Chiar dacă suprafeţele pe care Iuliana Barbu cultivă plantele nu sunt unele impresionante, diversitatea nu lipseşte: ceaiuri ecologice, condimente, extracte din plante, tratamente naturiste, suplimente nutritive, dar mai ales pernuţele terapeutice cu plante Bio brevetate în anul 2004 sunt produsele cele mai căutate de către iubitorii produselor naturiste.

Odată brevetate, pernuţele cu plante au fost concepute pentru ameliorarea diverselor stări sau afecţiuni: anxietate, depresie, răceală, alergie sau pentru crearea unei atmosfere naturale în spaţiul locuibil. „Sunt un produs care lucrează pe principiul aromoterapiei şi se adresează celor care vor să facă prevenție. Ce sunt ele de fapt? Sunt amestecuri de plante, amestecuri puse în burduf care emană uleiuri volatile – adică hormonii plantelor – și prin receptorii mirosului ajung în corpul nostru unde fac minuni – penetrează virușii, bacteriile – este suficient să o punem în pat pentru a crea un mediu aseptic atât în exteriorul, cât și in interiorul corpului“, detaliază cu convingere Iuliana Barbu.

Sfaturi pentru începători

Despre cât de pasionată este de domeniul în care activează ne-am dat seama încă de când ne-a vorbit despre începutul său în ale plantelor medicinale. Vorbeşte cu mândrie despre produsele pe care le oferă semenilor, dar trage şi semnale de alarmă pentru cei care vor să activeze în acest domeniu. „Cine crede că poate cultiva plante medicinale doar pentru a face afaceri trebuie să ştie că nu va funcţiona. Pentru că ţine de sănătatea omului, cultura plantelor medicinale devine un domeniu sensibil şi nu poţi să îl abordezi decât dacă ai pasiune. Activitatea de fermier în agricultura ecologică este mai dificilă faţă de activitatea unui fermier obişnuit, dar nu este imposibilă. Sunt tot mai mulţi agricultori pe arealul unde lucrăm care ne cer sfatul, este un început şi am vrea ca tot mai mulți tineri să vină către sectorul de plante medicinale“, concluzionează Iuliana Barbu.

Produsele ecologice alimentare sunt compuse din ingrediente provenite din agricultură ecologică şi presupun:

– eliminarea oricărei tehnologii poluante într-o zonă nepoluată;

– utilizarea de soiuri şi specii cu rezistenţă sporită la condiţiile de mediu;

– ameliorarea şi menţinerea fertilităţii naturale a solului;

– utilizarea de fertilizatori şi amelioratori ai solului, pesticide, materii prime pentru prepararea furajelor, ingrediente pentru prepararea alimentelor permise în agricultura ecologică (fără îngrăşăminte şi pesticide chimice);

– absenţa organismelor modificate genetic (GMO) şi a iradierii plantelor;

– nu conţine aditivi chimici de sinteză (E-uri).

Loredana Larissa SOFRON

[prima_products_in_tag title=”Folositi remediile Naturii si cumparati produse ecologice:” tag=”aromaterapia” numbers=”40″ columns=”4″ image_width=”150″ image_height=”150″ image_crop=”yes” product_saleflash=”yes” product_title=”yes” product_price=”yes” product_button=”yes”]

Posted on Lasă un comentariu

Doctorul de pomi: curse si momeli

Doctorul de pomi: curse si momeli

Gândacul de mai, cine n-a auzit de el! Sau, mai bine spus, cui nu i-a dat bătăi de cap acest zgomotos si lacom vizitator nocturn al livezilor. Pentru a lupta împotriva lui exista câteva variante. gandacul de maiAcum, fireşte, fiecăruia cum ii vine la indemna. Uitaţi ce am găsit eu cotrobăind printr-o veche colecţie de reviste dedicate grădinii:

1. Cel mai simplu remediu este acela prin care afânam cu sârg de jur-împrejurul pomilor / arbuştilor fructiferi. In cazul acesta, pentru ca NU săpam la adâncime, nici n-ar fi nevoie, putem culege larvele albicioase si grăsane, dar si gândacii maronii, ca pe cartofii noi.

2. Mult mai folositor, este sa semănam trifoi alb in jurul pomilor, sau prin preajma lor. Se spune ca 100 gr de sămânţă sunt suficiente pentru un pom/arbust.

3. Este cunoscut faptul ca acest gândac este un bandit nocturn. Activitatea sa începe la lăsarea serii. Aşa ca ii vom pregăti una sau mai multe curse :

– in preajma pomilor/arbuştilor, din loc in loc, daca livada este mare, montăm surse de lumină (becuri de 40 w sau făclii). Sub acestea, cate un recipient cu apa sărata, in care am picurat nişte gaz lampant (cam 10 picături). “Cărăbuşii” vor dănţui ce vor dănţui pe lângă sursa de lumina si vor cădea, răpuşi de osteneală, in recipientul cu lichid. Apoi nu ne rămâne decât să-i culegem si să-i distrugem.

– bunicii noştri întindeau cearceafuri albe, in spatele cărora montau surse de lumina. Pe suprafaţa luminata, se strâng mai ales gândacii masculi. Se culeg, şi se distrug. Fără ei femelele nu mai au cum depune ouăle.

– o alta capcana, de asta data întinsa gândacilor femele, este aceea de a plasa din loc in loc grămezi de bălegar sau de compost. Femelele se vor grăbi sa depună ouăle in aceste grămezi. Ce ne rămâne noua de făcut este ca toamna, sa împrăştiem stratul organic si sa culegem larvele dolofane cu care vom hrăni pasările cerului sau pe cele din ograda. Unde mai pui ca putem împuşca doi iepuri, pardon, dăunători, dintr-un foc, pentru că si coropişniţelor le place mult sa se cuibărească in astfel de grămezi.

Dar cel mai potrivit lucru este acela de a îmbia pe prietenii-sanitari înaripaţi in livezile si grădinile noastre, construindu-le căsuţe de tot felul.

In cazul momelilor, eficienţa folosirii lor este in strânsa legătura cu reţeta si momentul alese.

Astfel, când vorbim despre fluturele merilor (sămânţoaselor), femela, care apare cam pe la începutul verii, va trebui sa ştim ca ea alege noaptea ca moment prielnic de acţiune. Aşadar, ne vom înarma cu cutii si recipiente umplute cu licori fermentate, plăcut aromitoare si tare ademenitoare, pe care le vom atârna de crengile pomilor sau le vom instala pe la poalele arbuştilor fructiferi. Recipientele se instalează DOAR pe timpul nopţii. In zori de zi le vom îndepărta, ca in ele sa nu cada insectele binefăcătoare. Apoi, pana seara, le punem intr-un loc răcoros. Recipientele pot fi doze de la bere, găletuşe de la diverse produse alimentare, cărora le confecţionăm un mâner, in caz ca nu sunt dotate cu aşa ceva. Apoi, turnam in ele, cam pe trei sferturi, licoarea pregătită in acest scop. Dintre reţetele foarte eficiente vă amintesc câteva pe care, cu succes, le folosesc si eu si prietenii mei.

Reţeta 1- împotriva fluturelui mărului (pe numele lui de scena Carpocapsa / Laspeyresia pomella), viermele care este răspunzător de sfredelirea ramurilor, lăstarilor pomilor si arbuştilor fructiferi.

Pregătim din 500 gr de căzătura de mere (mere căzute, stricate, lovite) sau din dulceaţa veche de mere, acrită sau mucegăită si 2 l de apă un fel de fiertură (30 minute) in care, după răcire, adăugam 0,5 l zer, 250 ml oţet de mere(sau borş), 20 gr de drojdie de bere si 200 gr zahar. Toate acestea se pun la dospit, la loc călduţ. In momentul in care s-a pornit fermentaţia, minunea este gata de atac. O porţionam in mai multe recipiente, pe care le agăţam din loc in loc.

Pentru peri, pruni, gutui, caişi, etc., “braga” se pregăteşte la fel, cu singura deosebire ca locul merelor va fi luat de fructul pomului/arbustului in cauza.

O alta procedura simpla: culegem fructele stricate, care, oricum trebuie îndepărtate de la pomul/arbustul fructifer in cauza, si facem grămezi din loc in loc, departe de pomii din care provin (in felul acesta, putem face o adunătură de prune sub mar, de mere sub cais, etc., aţi înţeles mesajul cifrat, sunt sigură). Bâzdâganiile se vor repezi la mormanul cu interes culinar lăsând in pace fructele curate. Cel ce mi-a destăinuit această şmecherie, m-a asigurat că în 3, maximum 4 sezoane scăpam de liota hămesită. Aşa o fi, au ba, vă voi spune peste vreo un an-doi.

Momeala universala, potrivită pentru majoritatea lepidopterelor nocturne, este folosită doar, fireşte, după ce s-a inserat, pentru că ar fi păcat să se prindă în capcană populaţia cumsecade a gângăniilor.

Braga asemănătoare cu cea deja descrisa mai sus, dar, cu o mică diferenţă: într-un borcan de 3-5l se pun 200-300 pâine de secară, 3-5 linguriţe de zahăr+20 gr, drojdie de bere, apă călduţă. Se lasă la dospit 1-2 zile, se strecoară, iar ce rămâne se refoloseşte pentru o altă serie. In locul zahărului se poate folosi melasă sau glucoză alimentară (0,5l la 1,5 l apa+3gr drojdie de bere.)

Dar cea mai bună momeală rămâne mierea fermentată: 0,5l bere + 1-2 linguri miere, puse la loc călduţ, lăsate la fermentat două-trei zile si momeala-i gata!

Şi, pentru că, trebuie să recunosc, sunt cazuri în care nu putem renunţa la zeama bordeleză, am să vă spun secretul preparării corecte (mă adresez celor afoni, ca şi mine, fireşte) a acestei arhicunoscute soluţii, pe care mi-a destăinuit-o un bătrân înţelept şi priceput într-ale pomăriei.

Îmi spuse cam aşa: „Domniţă, pui mata 100 gr de sulfat de cupru (piatră vânătă) şi puţină apă, într-un borcan, ca să se dizolve. Apoi borcanul se umple pana la buză. Separat, într-alt vas, dar nu din metal!, stingi cu 5 l de apă cam 100-150 gr de var. Laptele de var, îl strecori cu mare grijă să nu rămână resturi solide, că alea ard. Apoi, amestecând, cu multă băgare de seamă, torni soluţia de piatră vânătă in laptele de var. NU INVERS!!!!

Soluţia corect preparată trebuie să aibă o culoare azurie, ca albastrul de Voroneţ, şi să n-aibă solzi.

Reacţia musai să fie neutră (nici acidă dar nici alcalină). Pentru asta, iei mata o plăcuţă de metal şi o bagi în soluţie. Dacă plăcuţa iese curată, e bine. Dacă pe bucata de metal sunt depuneri de cupru, reacţia este acidă, iar dacă bucata de metal devine albastră, înseamnă că soluţia este alcalină. Aşa că, faci bine să pui exact cantităţile pe care ţi le-am zis.

Dar, cel mai sănătos, să ştii de la mine, îmi spuse bătrânul, este să încorporezi la rădăcina măriilor lor, că-s pomi sau tufe, an de an, cenuşă de tulpini de floarea soarelui. Sau de lemn, daca n-ai. Cenuşa asta, pentru că este plină de potasiu, iar potasiul, în cantitate însemnată (mai ales cea din tulpini de floarea soarelui) hrăneşte pe măriile lor (doamne ce-mi palce cum li se adresează!), dar este mortală pentru dăunători de tot felul. Pe lângă toate astea, le dă putere, le creşte imunitatea, şi atunci, dăunătorii nu mai au la ce poposi, pentru că, gângăniile astea rele nu vin la pomu’ sănătos. Şi să-ţi mai zic ceva de ce trebuie să ţii seamă. Când stropeşti, chiar şi cu soluţii din plante, nu uita să-ţi protejezi ochii, faţa, mâinile. Pentru că, îmi răspunse el la mirarea şi nedumerirea din ochi, şi plantele, la rândul lor, conţin substanţe mai mult sau mai puţin toxice. Gândeşte-te la toxicitatea aconitului, crizantemelor, beladonei, degeţelului, daturei.

Deci, mare atenţie când sunt preparate, pentru că, unii pot fi alergici la anumite părţi ale plantei / plantelor, care intră în componenţa soluţiilor respective. Este bine să se poarte mănuşi şi ochelari de protecţie. Şi nu uita, domniţă, tratamentele se fac, cel mai bine, pe inserat sau pe zi noroasă, dar fără ploaie şi vânt. Ca aderenţa să fie cât mai sigură, adăugăm săpun sau amidon, iar ultima stropire se va face neapărat cu cel puţin 2 săptămâni înainte de a culege recolta.”

În puţine cuvinte, acest bătrân priceput, practic, a extras esenţa înţelepciunii veacurilor de trudă.
Cred eu, că, anume cu asta ar fi trebuit sa încep toata expunerea de aici.
Şi acum, la treabă, ce staţi?!

Sursa: hobbygradina.ro

Posted on Lasă un comentariu

Urzica poate fi folosita ca ingrasamant dar si ca insecticid

urzica

De ce sa mai apelati la ingrasamantul chimic, care poate produce si efecte negative asupra fructelor, legumelor si florilor dumneavoastra, cand puteti crea propriul ingrasamant natural la fel de eficace, sau puteti folosi gunoiul de grajd care va produce si rezultate sanatoase?urzica

Cine sa stie ca urzicile – pe langa faptul ca sunt alimente sanatoase sau buruieni nedorite, dupa caz – pot fi utile si in gradinarit? Urzicile sunt bogate in minerale, vitamine si proteine.
Trebuie sa aveti grija insa sa nu le folositi ca si ingrasamant in cazul rosiilor sau trandafirilor, ori alte plante sensibile la fier, pentru ca urzicile contin mult fier si le pot dauna acestor plante.

Urzicile pot fi folosite drept ingrasamant natural prin doua metode: una de lunga durata, si una mult mai rapida, insa aproape la fel de eficienta.

Urzica proaspata maruntita sau strivita intr-un recipient trebuie lasata in apa timp de trei saptamani, intr-un loc ferit de razele soarelui, insa aerisit bine, pentru ca poate produce un miros neplacut.
O data la doua zile, urzicile din vas trebuie amestecate pentru a ajuta procesul de fermentare, insa atunci cand nu faceti acest lucru, ele trebuie acoperite bine.
Vasul in care se afla trebuie sa nu fie prea plin pentru ca, in timpul fermentarii, urzicile vor lasa spuma.

Dupa trei saptamani, fermentarea s-a incehiat, iar lichidul rezultat trebuie strecurat si folosit in gradina pentru a uda plantele cultivate.
Lichidul trebuie diluat insa: 1 litru de lichid spre exemplu trebuie amestecat cu 10 litri de apa pentru a fi efectiv.

Daca veti folosi acest lichid concentrat, il veti transforma intr-un pesticid care ucide buruienile.
Urzicile pot deveni ingrasamant natural si mult mai repede, in acest caz ele putand fi si uscate. 30 de grame de urzici uscate trebuie puse intr-un vas cu apa fierbinte si lasate maximum o ora.
Lichidul obtinut se
dilueaza cu o cantitate de apa de zece ori mai mare si se toarna imediat la radacina plantelor pentru a fi eficient.

Acestei metode de a obtine ingrasamant natural bogat in minerale i se pot adauga si alte plante, precum tataneasa si coada calului, care vor oferi si ele un plus de nutrienti plantelor pe care doriti sa le cultivati in mod natural.
De ce sa mai apelati la ingrasamantul chimic, care poate produce si efecte negative asupra fructelor, legumelor si florilor dumneavoastra, cand puteti crea propriul ingrasamant natural la fel de eficace, sau puteti folosi gunoiul de grajd care va produce si rezultate sanatoase?
Plantele uscate, vestejite, cojile de oua, frunzele, rumegusul sau fanul pot deveni ingrasamantul de care aveti nevoie pentru a va pune pe picioare propria „fabricuta” de fructe si legume sanatoase, lipsite de chimicale.

Sursa: dli.ro

Posted on Lasă un comentariu

Rasaduri de plante medicinale ecologice

Farmacia Naturii comercializeaza din 15 Aprilie 2015 rasaduri ecologice din urmatoarele specii:

Primim comenzi ferme cu plata la destinatie

Va rugam sa precizati tipului si numarului de rasaduri ecologice, a adresei si a unui numar de telefon de contact, fie pe adresa de mail farmacia_naturii@yahoo.com, fie telefonic la numarul 0234537346.

Livram in ordinea comenzilor.  Lanseaza comanda acum !

culturi-bio-2

Livrarile le facem incepand cu data de 15 aprilie 2015 pe baza comenzilor, prin curier rapid Cargus, transportul fiind 25 lei. Doritorii vor fi anuntati telefonic atunci cand se va face livrarea.

Oricum ieftine! Mai multe inseamna si mai ieftine !

Pretul rasadurilor este de 3-4 lei. Pentru cantitati mari se aplica discount-uri.

Posted on Un comentariu

Lansarea cartii dr.ing.IULIANA BARBU

iulia-barbu-lansare-carte-bacauDna dr. ing. Iuliana Barbu, în calitate de autor, a lansat cartea “SĂNĂTATE ŞI ARGINŢI prin folosirea şi cultivarea a 7 plante binecuvântate” (comanda acum!) în 22 iulie 2011.
“Plantele sunt, ca şi noi, o parte de viaţă, ele ne pot dărui sănătate, bunăstare materială şi spirituală, atunci când dorim. Vă invit să cunoaşteţi 7 plante medicinale ce pot constitui atât o veritabilă TRUSĂ DE PRIM AJUTOR  pentru sănătate, dar şi o sursă de câştig bănesc. Sfaturile privind aplicarea tehnologiilor nepoluante (biologice), pot ajuta mult iubitorii de natură şi pe cei care doresc să înceapă o afacere în domeniul cultivării plantelor medicinale” mărturiseşte autoarea.

        Recenzia cărţii a fost făcută de binecunoscutul dr.farm.Ovidiu Bojor, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale precum şi de dr.ing.Stoian Lucian, membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice din România. (citeşte articolul).

Opinii despre carte

Doresc să vă mulţumesc din inimă pentru satisfacţia pe care mi-aţi prilejuit-o prin faptul că am avut ocazia să ţin în mână şi să studiez cartea Domneavoastră: “Sănătate şi arginţi – prin folosirea şi cultivarea a 7 plante binecuvântate”.
Lucrarea este scrisă cu pasiune, cu mult suflet şi este evident opera unui om implicat efectiv în activităţi legate de plantele aromatice şi medicinale, dar şi preocupat de ecologie şi agricultura ecologică (biologică), de sănătatea fizică şi spirituală a oamenilor.
Este o lucrare amplă, dacă ne gândim la volum – 534 pagini -, la problematica abordată – 7 specii aromatice şi medicinale (pentru fiecare informaţia, foarte bogată, merge de la aspecte cu caracter general – “Denumiri populare”…, la “Tehnologia de cultivare” şi până la “Prelucrarea materiei prime”), şi la prezentarea foarte în detaliu a unor “Sfaturi utile pentru bioagricultori”.
Lucrarea este scrisă cu mult har, nu are ariditatea lucărilor strict ştiinţifice care apar în domeniu. Astfel, devine mai accesibilă persoanelor active în domeniu, dar şi publicului larg, doritor de un mediu mai curat, de o hrană mai curată şi mai apropiată de natură. Cartea este scrisă de un om credincios – aşa cum sunt foarte adesea locuitorii Moldovei, şi are multă poezie. Redarea unor titluri din lucrare, care caracterizează inspirat plantele descrise, ilustrează convingător afirmaţia noastră: Satureja hortensis – “Iarba fericirii”; Thymus vulgaris – “Antibioticul săracului”; Ocimum basilicum – “Regele plantelor”; Salvia officinalis – “Cea care salvează vieţi”; Mentha piperita – “Planta cu o sută de vertuţi”; Melissa officinalis – “Leac pentru memorie şi întinerire”; Hyssopus officinalis – “Iarba sfântă”.
Informaţia ştiinţifică este corectă. Mărturie stau, pe de o parte experienţa proprie a autoarei, bine cunoscută, de altfel, prin implicarea în cultivarea plantelor aromatice şi medicinale şi în mişcarea ecologistă, precum şi sursele bibliografice la care a apelat – nume de referinţă în ştiinţele agricole româneşti, în general, dar cu deosebire în problemele de ecologie, agricultură ecologică (biologică), plante medicinale şi aromatice. În acest sens, ne gândim la personalităţile respective, printre care menţionăm (în ordine alfabetică): M. Alexan, O. Bojor, Evdochia Coiciu, Fl. Crăciun, Viorica Istudor, A. Laza, L.S. Muntean, T. Opriş, I. Puia, G. Racz, V. Soran, R. Stoioanov, B. Stugren, D. Teaci, I. Toncea.
Subliniind încă o dată mulţumirea pe care mi-a produs-o această lucrare de ţinută ştiinţifică şi frumos tipărită,
Doresc să Vă felicit şi să Vă urez mult succes în ceea ce veţi întreprinde în viitor !
Cu deosebit respect,
 Prof. univ. emerit dr. Gheorghe Valentin ROMAN
Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice
Vice-Preşedinte al Secţiei Cultura plantelor de câmp

“Am primit cu bucurie invitaţia prietenei mele întru ale plantelor şi întru ale vieţii să îi citesc cartea pregătită pentru tipar. O ştiu demult pe Iulia, ca o persoană sensibilă şi dornică să aducă lumina în jurul ei prin tot ceea ce înfăptuieşte. Şi totuşi, nu mă aşteptam ca această carte să fie altceva decât cartea care să mărturisescă despre experienţa în domeniul agriculturii ecologice (sau organice) a unui inginer horticultor. Am descoperit de fapt un crez de viaţă pe care Iulia Barbu l-a descoperit în miracolul plantelor şi pe care îl transmite celor care se vor putea conecta la modelul ei de înţelegere a lumii şi a vieţii.
Sunt cărţi a căror citire însemnă ceva în devenirea noastră şi altele sunt doar …. cărţi din cărţi. Cartea Iuliei se încadrează în cea dintâi categorie şi va bucura pe mulţi. Mai mult decât atât, vom şti acum că plantele ecologice de la “Farmacia Naturii” sunt încărcate de dragostea pentru natură a unor oameni, dezvăluindu-şi astfel potenţialul terapeutic maxim.
Totodată, autoarea ne invită, pe cei mai curajoşi dintre noi să trecem la acţiune: să ne apropiem de Natură, să îi simţim binefacerile şi să cultivăm şi noi la scară mai mică sau mai mare plantele. Am vrut să spun plantele medicinale, dar mi-a rămas în minte o vorbă auzită de curând şi pe care o consider foarte adevărată: potenţialul terapeutic al plantelor este imens, iar atributul de medicinal acordat plantelor devine restrictiv din perspectiva puţinei noastre cunoaşteri. Apropiindu-ne de Natură, cu timpul, alte şi alte plante îşi vor dezvălui calităţile terapeutice. Aşadar, bucuraţi-vă de lectura acestei cărţi, umpleţi-vă de adevărurile ei spirituale şi ştiinţifice şi dăruiţi şi voi mai departe!”
FARMACIST Carmen Ponoran

In toate timpurile, sanatatea a fost cel mai bun dar ce i-a fost dat omului, cea mai mare bogatie, care nu poate fi cumparata cu bani si nici dobandita prin frauda. Cu toate acestea, omul nu se prea gandeste la mentinerea sanatatii sale dacat atunci cand incepe agravarea starii de sanatate, intr-un corp slabit si epuizat de boala. Un vechi proverb arab sublinia ca „omul isi bate joc de doua lucruri, atunci cand le are: tineretea si sanatatea”.
Acesta este un adevar de necontestat pentru ca marea majoritate a oamenilor isi neglijeaza sanatatea, fie din necunoastere, fie din superficialitatea cu care actioneaza in diferite etape ale vietii.
Cunoscutul scriitor si moralist francez LA BROUYERE spunea ca „Nu exista pentru om decat trei evenimente: nasterea, viata si moartea. El nu simte cand se naste; uita sa traiasca si sa-si intretina viata, dar sufera cand trebuie sa moara”.
Omul care se cunoaste pe sine din punct de vedere al starii de sanatate, poate actiona direct pentru a-si intretine armonia in corp si pentru a asigura remediile cele mai eficace impotriva unor boli posibile. Unul dintre aceste remedii il constituie plantele din Natura, la care omul a apelat permanent, cu speranta ca acestea vor putea sa-l scuteasca de suferinte.
Cartea „Sanatate si Arginti prin folosirea si cultivarea a 7 plante binecuvantate” vine in intampinarea omului modern care se pare ca a pierdut legatura cu natura in mijlocul careia a aparut ca specie, care i-a fost hrana si medicament pentru mii de ani. Autoarea prin lucrarea de fata ne indeamna sa restabilim legatura, sa restabilim echilibrul natural al organismului nostru si sa eliminam substantele chimice ingerate odata cu medicamentele.
Lucrarea este structurata in cinci capitole cu numeroase subcapitole aferente fiecarui capitol.
Capitolul 1 – Intregirea omului, autoarea incepe incursiunea in carte prezentand starea de sanatate ca un dar de la Dumnezeu, iar boala ca plata a pacatului, mai bine zis consecinta a pacatului, dand numeroase sfaturi care sa foloseasca cititorilor la imbunatatirea starii de sanatate sau la dobandirea ei.
Capitolul 2 – Plante medicinale – sursa de hrana si sanatate, prezinta informatii si date utile despre importanta plantelor medicinale si a uleiurilor eterice extrase din plante medicinale in alimentatia si terapia umana, plecand de la precizarea ca „Atunci cand Dumnezeu a lasat boala, a lasat si leacul pentru a o vindeca”.
Capitolul 3 – Sanatate si bani prin cultivarea si folosirea a 7 plante medicinale aromatice si condimentare, daruite sa vindece trupul si sufletul, face referire la cunoasterea a 7 specii care poarta denumiri salvatoare si anume: „Iarba fericirii” (Cimbrul – Satureja hortensis L.), „Antibioticul saracului” (cimbrisorul – Tymus vulgaris L.), „Regele planelor” (Busuiocul – Ocimum basilicum L.), „Cea care salveaza viata” (Salvia – Salvia officinalis L.), „Planta cu o suta de virtuti” (Menta – Mentha piperita L.), „Leac pentru memorie si reintinerire” (Melisa – Melisa officinalis L.) si „Iarba sfanta” (Isopul – Hyssopus officinalis L.) prezentand pentru fiecare specie date stiintifice cu privire la particularitatile botanice si biologice, descrierea speciei si soiurilor, a proprietatilor terapeutice si a formelor de utilizare in terapeutica, precum si tehnologiile de cultivare in sistem de agricultura biologica.
Capitolul 4 – Consideratii generale privind agricultura biologica, prezinta importanta, obiectul, caile de realizare a agriculturii biologice ca o alternativa la tehnologiile agricole moderne. O atentie deosebita acorda autoarea in acest capitol descrierii cadrului institutional si actelor normative privind conversia la agricultura biologica si a procedurii de certificare a culturilor biologice, informatii deosebit de utile pentru toti cultivatorii de plante medicinale, aromatice si condimentare.
Capitolul 5 – Sfaturi utile pentru bioagricultori in aplicarea tehnologiilor de cultivare a plantelor medicinale aromatice si condimentare, constituie un adevarat ghid pentru toti iubitorii si cultivatorii de plante in care sunt prezentate informatii stiintifice cu privire la cerintele plantelor fata de factorii de mediu (temperatura, umiditatea, lumina, sol si elemente nutritive) si fata de tehnologiile de cultura biologica.
Autoarea incheie cartea cu un cuvant adresat din inima pentru noi cititorii si ne indeamna sa abandonam plimbarea zilnica a noastra printre zidurile „cetatii”, sa ne intoarcem la natura, la pamantul strabun, la locul copilariei, la lucratul pamantului unde vom gasi libertatea pe care o cautam.
Lucrarea de fata este un indemn la meditatie penru toti cititorii ei, dar si un indrumator util tuturor cultivatorilor si utilizatorilor de plante medicinale aromatice si condimentare, care inmanuncheaza date stiintifice obtinute de autoare in urma cercetarilor proprii, dar si preluate dintr-o vasta bibliografie de specialitate care a stat la baza documentarii.
Admir si respect autoarea pentru pasiunea, efortul, daruirea pe care o manifesta pentru cultivarea plantelor medicinale aromatice si condimentare, pentu dorinta de cunoastere pentru sine si semenii sai si sunt convinsa ca se incadreaza perfect in parerile academicianului Valeriu D. Cotea despre munca, care spunea: „Am avut intotdeauna convingerea pozitiva, normala ca menirea omului este de a construi, de a lasa pe pamant semnele bune ale trecerii sale”.
Cartea de fata este unul din semnele bune ale d-nei dr.ing. Iuliana Barbu. Felicit autoarea, o imbratisez, ii doresc multa sanatate, putere de munca, viata sa-i fie plina de impliniri ca acest moment generat de lansarea cartii.
Cu pretuire
Dr.ing. Elena Trotus
Director al Statiunii de Cercetare – Dezvoltare Agricola Secuieni – Neamt

Alte ecouri publicistice:
“Sanatate si arginti prin folosirea si cultivarea a 7 plante binecuvintate”, o “viziune holistica a ceea ce reprezinta medicina viitorului” (Ziarul de Bacau)
Lansarea cartii “Sanatate si arginti prin folosirea si cultivarea a 7 plante binecuvintate” de catre dr. ing Iulia Barbu, “mama” retelei Farmacia Naturii Bacau, eveniment petrecut vineri 22 iulie a adunat in sala de spectacol a Teatrului Municipal…
Filmari de la Targul Eco Bacau, organizat de FARMACIA NATURII SRL la aniversarea a 10 ani de activitate (1TV Bacau)
Alimente, medicamente si produse cosmetice eco, la targ. Timp de trei zile, intre 22 si 24 iulie 2011 bacauanii pot achizitiona produse naturale de la Targul din fata Casei de Cultura organizat de Farmacia Naturii in parteneriat cu Primaria Mun.Bacau avand tema SANATATE DIN NATURA PENTRU TOATE VARSTELE

Posted on Lasă un comentariu

Plante bioindicatoare

plante bioindicatoareGradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive este numit troficitate (T) şi este foarte variabil deosebindu-se mai multe categorii de soluri. Pe aceste soluri cresc o varietate de plante bioindicatoare care s-au adaptat la capacitatea mai ridicată sau mai scăzută de aprovizionare cu ioni nutritivi.

Specii extrem oligotrofe de plante bioindicatoare – cresc pe soluri cu troficitate foarte scăzută (T < 10). Ex.: Polytrichum commune (muşchi de pământ), Lycopodium clavatum (Pedicuţă), Genistella sagittalis (Grozamă), Vaccinium vitis-idaea (Merişorul).

Specii oligotrofe de plante bioindicatoare – cresc pe soluri cu troficitate scăzută (T = 10–30). Ex.: Dicranum scoparium (Muşchi de pământ), Rhytidiadelphus triquetrus (Rogozuri), Lycopodium selago (Brădişor), Bruckenthalia spiculifolia (Coacăz), Deschampsia flexuosa (Târsa), Homogyne alpina (rotunjioare), Luzula luzuloides (Horatiul), Soldanella hungarica (Degetăruţ), Vaccinium myrtillus (Afin).

Specii oligomezotrofe de plante bioindicatoare – cresc pe soluri cu troficitate scăzută până la mijlocie (T = 30–50). Ex.: Campanula abietina (clopoţei), Corallorhiza trifida (trânji), Deschampsia caespitosa (târsă mare), Melampyrum bihariense (sor cu frate), Moneses uniflora (perişor), Polystichum lonchitis (şarpe).

Specii mezotrofe de plante bioindicatoare – cresc pe soluri cu troficitate mijlocie (T = 50–80). Ex.: Athyrium filix-femina (Feriga femeiască), Carex remota (Rogoz îndepărtat), Dentaria bulbifera (Colţişor bulbifer), Dryopteris filix-mas (Feriga comună), Equisetum sylvaticum (Coada calului de pădure), Euphorbia amygdaloides (Alior), Galium aparine (Turiţa), Geranium robertianum (Năpraznic), Petasites albus (Cucuruz), Polygonatum multiflorum (Pecetea lui Solomon multifloră), Pulmonaria rubra (Mierea ursului), Ranunculus carpaticus (Gălbenele de munte), Salvia glutinosa (Salvie cleioasă), Sanicula europaea (Sănişoara), Scrophularia nodosa (Buberic), Stellaria nemorum (Steluţe de dumbravă), Symphytum cordatum (Brustur negru).

Specii eutrofe de plante bioindicatoare – cresc pe soluri cu troficitate ridicată (T = 80–140). Ex.: Alliaria petiolata (usturoiţa), Circaea lutetiana (Iarba vrăjitoarei), Festuca gigantea (Păiuş mare), Mercurialis perennis (Trepădătoare), Muscari comosum (Ceapă ciorească), Potentilla recta (Scrântitoare), Polygonatum latifolium (creasta cocoşului), Solanum dulcamara (Lăsnicior), Valeriana officinalis (Valeriană).

Specii megatrofe de plante bioindicatoare – cresc pe soluri cu troficitate foarte ridicată (T = peste 14). Ex.: Eupatorium cannabinum (Cânepa codrului), Geranium phaeum (Pălăria cucului), Lamium maculatum (Urzică moartă).

Specii euritrofe de plante bioindicatoare – prezintă mare amplitudine ecologică faţă de troficitatea solului. Ex.: Dactylis glomerata (Golomăţ), Fagus sylvatica (Fag), Galium schultesii (Sânziene de pădure), Hieracium transsilvanicum (Vulturica), Leucanthemum waldsteinii (Aurata), Maianthemum bifolium (Lăcrămiţă), Oxalis acetosella (Măcriş iepuresc), Poa nemoralis (Iarba deasă).

În funcţie de tipul de săruri din sol sau din apă se deosebesc specii de de plante bioindicatoare ca:

Specii nitrofile – preferă mediile bogate în azot; s-au adaptat la conţinutul mare de cationi de amoniu (NH4+) al unor soluri, pe care se dezvoltă luxuriant. Ex.: Alnus glutinosa (Arin negru), Atropa belladonna (Mătrăgună), Chelidonium majus (Rostopască), Datura stramonium (Ciumafaie), Hyoscyamus niger (Măselariţă), Rubus idaeus (Zmeur), Urtica dioica (Urzică).

Specii calcifile (calcicole, calcifitele) – s-au adaptat să se dezvolte pe soluri care au o mare cantitate de cationi de Ca2+. Ex.: Campanula carpatica (Clopoţei), Eritrichium nanum (Ochiul şarpelui), Leontopodium alpinum (Floare de colţ), Linaria alpina (Linariţă de munte).

Specii halofile – preferă mediile slab, mediu sau puternic salinizate.

În opoziţie se disting specii nitrofobe, calcifobe/calcifuge (Genistella sagittalis – Groazma, Lycopodium clavatum – Pedicuţă).

Iuliana BARBU