Dischinezia biliară-Tulburarea motorie care împiedică evacuarea bilei din vezicula biliară. Se manifestă prin jenă dureroasă în regiunea ficatului, cu exacerbări tardive, postalimentare, senzaţie de balonare, eructaţii, greţuri, regurgitări, gust amar. Durerea se manifestă şi sub formă de colică biliară, la nivelul veziculei biliare, cu iradiere obişnuită pe sub rebordul costal drept, până spre coloana vertebrală şi în sus în regiunea inter-scapulo-vertebrală dreapta.

 

Plantele medicinale indicate şi modul de utilizare în tratament în dischinezia biliară

 

Albăstrelele (Centaurea Cyanus). Infuzie – se administrează intern: 1-2 infuzii pe zi, între mese.

Anghinarea (Cynara Scolimus). Infuzie – se administrează intern: 2 căni pe zi, între mese.

Cicoarea (Cychorium Intybus). Infuzie – se administrează intern: 1-2 căni pe zi. Decoct – intern: 1 decoct pe zi.

Cimbru de cultură (Thymus Vulgaris). Infuzie – se administrează intern: se bea în 3 reprize, pe parcursul cunei zile.

Coada şoricelului (Achillea Millefolium). Infuzie – se administrează intern: se bea fracţionat în 4-5 reprize pe zi.

Cruşinul (Rhammus Frangula). Decoct – se administrează intern: se bea seara la culcare.

Dracila (Berberis Vulgaris). Tinctură medicinală – se administrează intern: câte o picătură din 2 în 2 ore. Decoct – se admninistrează intern: se bea pe parcursul unei zile.

Iarba mare (Inula Helenium). Decoct – se administrează intern: 3-4 linguri pe zi.

Jaleşul de grădină (Salvia Officinalis). Infuzie – se administrează intern: se beau 2 căni pe zi.

Iarba marem (Inula Helenium). Decoct  – se administrează intern: 3-4 linguri pe zi.

Jaleşul de grădină (Salvia Officinalis). Infuzie – se administrează intern: se beau 2 căni pe zi.

Levănţica (Lavandula Officinalis). Infuzie – se administrează intern: 2 căni pe zi.

Menta (Mentha Piperita). Infuzie – se administrează intern: 3 căni pe zi.

Păpădia (Taraxacum Officinalis). Tinctură medicinală – se administrează intern: 20 de picături de 3 ori pe zi.

Pirul (Agrupyrom Repens). Decoct – se administrează intern: 500-750 ml pe zi.

Rozmarinul (Rosmarinus Officinalis). Se administrează intern: 20 de picături de 3 ori pe zi, cu 15 minute înaintea meselor principale.

Rostopască (Chelidonium Majus). Infuzie – se administrează intern: 2 căni pe zi.

Unguraşul (Marrubium Vulgare). Infuzie – se administrează intern: 3 căni pe zi.

 

Ştefan Mocanu – Farmacia naturii – “150 de boli tratate cu plante medicinale”

 

Diskinezia biliară alte retete de tratament

 

Diskinezia biliară, denumită şi distonie biliară, indiferent dacă are la origine atonia, hipotonia sau hipertonia veziculei biliare, reprezintă o tulburare motorie care împiedică evacuarea bilei din vezica biliară.

Plante sau extracte obţinute din plante, utile în diskineziile biliare:

Frunzele de anghinare (Folium Cynarae). Infuzie – se bea în cursul unei zile, în modul următor: prima cană, dimineaţa pe stomacul gol, după care se stă culcat o jumătate de oră pe partea dreaptă; a doua cană se va bea în două reprize: jumătate de cană cu o jumătate de oră înainte de masă, repartizată la rândul ei în alte trei părţi – dimineaţa, la prânz şi seara. Cea de-a douja jumătate de cană se bea tot repartizată în trei părţi, la 10-15 minute, după mesele principale. Tratamentul cu infuzie de anghinară se face cu daza indicată, care poate fi mărită treptat, până la 2 linguri plantă la ½ l de apă. Se continuă încă 10 zile cu infuzie concentrată. Se face o pauză de 30 zile, după care, la nevoie se reia o nouă cură de tratament. Un tratament corect nu mai trebuie repetat timp de 2 ani.

Plante sub formă de extracte apoase menţionăm:

Frunze de mentă (Folium Menthae). Infuzie – se beau 1-2 căni pe zi.

Rostopască (Herba Chelidonii). Infuie – se beau 1-2 linguri la 3 ore.

Păpădia – planta întreagă, frunze, rădăcini (Folium, Herba et Radix Toraxaci). Infuzie – se beau 2 căni pe zi. Decoct concentrat – se vor bea câte 2 linguri la 4 ore interval.

Frunze de salvie (Folium Salviae). Infuzie – cantitatea se bea treptat în cursul unei zile. Infuzia de salvie este contraindicată mamelor care alăptează doerace le micşorează secreţia lactată.

Sunătoarea (Herba Hyperici). Infuzie – se beau 2-3 căni pe zi. Infuzie clncentrată – se iau 1-2 linguri după fiecare masă.

Uleiul de sunătoare – în diskineziile biliare se recomandă câte o linguriţă după mesele principale.

Ţintaura (Herba Centauri). Infuzie – se bea câte un sfert de cană, înainte de fiecare masă. Tinctură – se recomandă 30-40 picături în puţină apă, înanintea meselor principale.

Unguraş (Herba Marrubii). Infuze – se beau 2-3 căni pe zi. Infuzie concentrată: se beau 3-4 linguri pe zi – poate fi păstrată în frigider şi utilizată şi a doua zi (nu se recomandă utilizarea ei după acest interval de timp).

Volbura (Herba Coneolvuli). Infuzie – toată cantitatea se bea dimineaţa, pe stomacul gol. Pulbere – o linguriţă amestecată cu 2 linguri de miere, se ia dimineaţa, înainte de masă. Tinctură – se ia 2-4 linguri în amestec cu sirop preparat din zahăr sau cu miere de albine, în părţi egale cu tinctura. Doza este unică şi se va bea numai dimineaţa înainte de masă, timp de cel puţin o săptămână. Este contraindicată bolnavilor care cauzează şi colită de fermentaţie.

Cicoare (Herba et Radix Cichonii) – părţile aeriene cât şi rădăcinile. Infuzie – se bea întreaga cantitate, în decursul nei zile.

Flori de coada şoricelului (Flores Millefolli). Infuzie – se bea întreaga cantitate în decursul unei zile.

Măceşe (Fructus Cynosbati). Infuzie – se beau 2 căni pe zi.

Coajă de cruşin (Cortex Frangulae). Decoct – se va bea seara la culcare. Pulbere – câte un vârf de cuţit de 3-4 ori pe zi, după mesele principale.

Rădăcina de iarbă mare (Radix Inulae). Decoct concentrat – se beau 3-4 linguri pe zi.

Rizomi de pir medicinal (Rhizoma Graminis). Infuzie sau decoct scurt – se beau 2-3 căni pe zi.

Mătasea de porumb (Stigmata Maydis). Infuzie – se beau 2-3 căni pe zi.

Rădăcină de săpunariţă sau de ipcărige (Radix Saponariae, Radix Gypsophyllae). Decoct – se iau 3-4 linguri pe zi, la 3 ore interval. Macerat – se bea întreaga cantitate în cursul unei zile.

Turiţa mare (Herba Agromicae). Infuzie – se beau 2-3 căni pe zi.

Flori de tei (Flores Tiliae)

Câteva reţete în dischinezia biliară :

Rostopască (Herba Chelidonii) + Sunătpare (Herba Hyperici) + Talpa gâştei (Herba Lenuri) + Rădăcină de ghinţură (Radix gentianae) + fructe de fenicul (Fructus Feoniculi). Intern- extract apos, se adaugă 200 g miere. Se iau 12 linguri pe zi: una la o oră, timp de 1-2 luni cu o pauză de 3 zile după fiecare săptămână.

Reţetă: Rostopască (Herba Chelidonii) + Ţintaură (Herba Centauri) + nguraş (Herba Marrubii) + Rădădcină de păpădie (Radix Taraxaci)  + Coajă de cruşin (Cortex Frangulae) + Fructe de coriandru (Fructus Coriandri). Acelaşi mod de preparare şi administrare ca reţeta anterioară.

Reţetă: frunze de roiniţă (Folium Melissae) sau de mătăciune (Herba Dracocephali) + Frunze de mentă (Folium menthae) + Turiţă mare (Herba Agrimoniae) + Rostopască (Herba Chelidonii) + Coada şoricelului (Herba Millefolli) + Coajă de cruşin (Cortex Frangulae). Infuzie – se bea ½ cană dmineaţa, pe stomacul gol, iar cealaltă jumătate seara, îninate de culcare. Tratamentul durează o lună.

Reţetă: Flori de coada şoricelului (Flores Millfolli) + Frunze de mentă (Folium menthae) + Rădăcină de ghinţură (Radix gentianae) + Rădăcină de soul iepurelui (Radix Ononidis) + Coajă de cruşin (Cortex Frangulae). Intern: infuzie – se beau 2 căni pe zi înaninte de mesele principale. Această formulă este recomandată bolnavilor cu diskinezie biliară, predispuşi la constipaţie şi celor cu diureză scăzută.

Altă formulă (reţetă): Coada şoricelului (Herba Millefolli) + frunze de anghinară (Folium Cynarae) + Rostopască (Herba Chelidonii). Infuzie – se beau 2 căni pe zi (o cană dimineaţa şi una seara).

Formulă: Flori de arnică (Flores Arnicae) + Flori de coada şoricelului (Flores Millefolli) + Frunze de mentă (Folium Menthae) + Pelin (Herba Absinthi) + Ţintaură (Herba Centauri). Infuzie – se bea în doză unică, întreaga cană, dimineaţa pe stomacul gol. Cura de ceai durează 2 săptămâni. Se poate repeta la nevoie după o pauză de o săptămână.

Formulă: Flori de muşeţel (Floress Chamonillae) + Traista ciobanului (Herba Bursae – pastoris) + Rădăcini de cicoare (adix Cichorii) + Rădăcini de ghinţură (Radix Gentianol) + Rizomul de sânjenel (Rhizoma Inridis). Infuzie – se bea în fiecare dimineaţă pe stomacul gol câte o cană sau câte ½ cană infuzie, înaintea meselor de prânz şi seara.

Formulă: Flori de albăsttrele (Flores Cyani) + Sunătoare (Herba Hyperici) + frunze de mentă (Folium Menthae) + Coajă de cruşin (Cortex Frangulae). Infuzie – se bea în două reprize, înainte de masa de prânz şi cea de seară.

Formulă: Flori de arnică (Flores Arnicae) + Frunze de mentă (Folium Menthae) + Unguraş (Herba marrubii) + Rădăcini de cicoare (Radix Cichorii) + Rizomi de stânjenei (Rhizoma Iridis) + Rădăcini de păpădie (Radix Taraxaci). Decoct scurt – se beau 2 căni pe zi, înainte şi după masa de prânz.

Reţetă: Flori de coada şoricelului (Flores Millefolli) + Cicoare (Herba Cichorii) + Coada calului (Herba Equisali) + Sunătoare (Herba Hyperici). Infuzie: se beau 2-3 căni pe zi.

 

Ovidiu Bujor, Octavian Popescu – “Miracole terapeutice ale plantelor”

 

 

 

Cure folosite in dischinezie biliară

 

Fructe (se folosesc, de regulă, în stare proaspătă): Căpşunile (Fragaria moschata). Principalele proprietăţi: tonic, remineralizant, antituberculos, tonic hepatic, diuretic, depurativ. Indicaţii majore: insmonie, nevroză, astenie, anemie, tuberculoză, litiază biliară, insuficienţă hepatică, dischinezie biliară, artrită, gută, ateroscleroză.

Cura cu căpşuni proaspete timp de 7-14 zile, câte 1-1,5 kg/zi. Reţete culinare. Ingrediente: 1 kg de căpşuni, cca 300 g miere sau 300 g zahăr invertit, 2 albuşuri de ou.

Mod de preparare: Căpşunile se spală, se curăţă de codiţe, se presează cu o furculiţă astfel încât să devină o pastă. Se adaugă meiere sau zahăr invertit. Albuşurile de ou se dau la mixer sau se bat până se obţine o spumă tare care se ţine de vas şi nu cade chiar dacă întoarcem vasul. Se adaugfă gradat, câte puţin, căpşunile pregătite şi se continuă mixarea.

Dulceaţa de căpşuni. Ingrediente: 1 kg de căpşni, 1 kg miere sau 1 kg zahăr. Mod de preparare: căpşunile spălate şi curăţate de codiţe se amestecă cu zahărul şi se lasă la rece timp de 3-4 ore, după care se pune la filtru. Se fierbe până când compoziţia se leagă, apoi se lasă la rece.

 

Merele (Malus domestica). Se consumă zilnic 1 kg de mere pe zi, în cure de lungă durată.

Compot de mere

Ingrediente: 4 mere, ½ lămâie, condimente potrivite, o bujcăţică mică de unt. Prepararea: Se spală merele, se taie în felii şi se scot seminţele. Se pune apă la fiert şi în momentul în care dă în clocot se adaugă merele tăiate şi puţin suc de lămâie, după care se închide focul imediat. Se adaugă puţină coajă rasă de lămâie (dar numai coaja foarte subţire, care conţine uleiuri volatile), câteva condimente aromate (mentă, scorţişoară, busuioc) şi o bucăţică mică de unt. Se acoperă oala cu un capac după care se lasă 10-15 minute să se omogenizeze amestecul. Se serveşte ca atare şi îndulcit cu miere. Notă: deşi poate fi surprinzător, nu este necesară fieberea merelor, fiind suficientă infuzarea lor în apă clocotită.

Decoct de mere. Ingrediente: 2-3 mere, lemn dulce. Mod de preparare: merele necurăţate de coajă se taie în felii subţiri şi se fierb timp de 15 minute într-un litru de apă. Se pot adăuga câteva rădăcini de lemn dulce. Se bea după poftă. Este indicat în bronşită, reumatism şi afecţiuni intestinale.

Oţet de mere şi miere. Ingrediente: mere, drojdie, miere, pâine neagră uscată. Mod de preparare: Se strivesc sau se rad câteva mere împreună cu coaja. Terciul rezultat se toarnă într-un vas de sticlă, lemn sau ceramică smălţuită. La fiecare 400 g de terci se Adaugă ½ l de apă, iar la fiecare litru de apă se adaugă 100 g de miere, 10 g de drojdie şi 20 g de pâine neagră uscată. Vasul se acoperă şi se lasă să macereze timp de 10 zle la temperatura de 20 grade. După ce fermentează se strecoară şi se presează printr-o pânză rară, după care se adaugă 50-100 g miere pentru fiecare litru de produs obţinut. Vasul se acoperă din nou şi se lasă încă 40-60 zile. După ce lichidul se limpezeşte, se pune în sticle, se acoperă bine şi apoi se pune la rece.

Mere coapte

Ingrediente: 6-7 mere mari. Mod de preparare: Merele se spală, li se scoate cartonul, se pun la copt într-o tavă la cuptor. Se lasă la cuptor timp de 20-30 minute, după care în mijlocul mărului de unde a fost scos cotorul, se pune miere sau zahăr. Pot fi servite cu frişcă.

 

Măceşe (Rosa canina). Decoct de măceşe – o lingură de fructe se pune în apă clocotită. Se fierb timp de 10 minute. Împiedică formarea calculilor renali.

Macerat de măceşe. Mod de preparare: se macină 100 g de măceşe şi se pun la macerat într-un litru de apă, timp de 8 ore. Se bea de 3 ori pe zi. Această băutură este foarte bogată în vitamica C, din această cauză fiind indicată în avitaminoze şi scorbut.

 

Măslinele (Olea europae)

Salată de măsline in dischinezie biliara

Ingrediente: 300 g măsline, 2 cepe mici, sare, condimente ca pentru salată. Mod de preparare: măslinele se spală şi se curăţă de sâmburi. Se taie cepele în feliuţe şi se amestecă cu măslinele şi cu puţin ulei, sare şi condimente după gust.

Măsline cu maioneză in dischinezie biliara

Ingrediente: 400 g măsline, 1 gălbenuş, 150 ml de ulei. Mod de preparare: măslinele se spală, se curăţă de sâmburi şi se amestecă cu maioneză. Se servesc cu felii de lămâie pe deasupra.

 

Perele (Pyrus communis). Decoct e pere uscate. Ingrediente: 40-50 g de pere uscate, 1 litru de apă. Mod de preparare: perele uscate se fierb timp de o oră într-un  litru de apă. Este o băutură răcoritoare, energetică şi diuretică.

Compot de pere

in dischinezie biliara

Ingrediente: 7-8 pere, 4-5 litri de apă, 500 g miere sau 500 g de zahăr, 2 cuişoare, scorţişoară sau alte condimente. Mod de preparare: Perele se spală, se taie felii, se pun la fiert în 4-5 litri de apă. După ce a fiert 15-20 minute, se dă deoparte de pe foc şi se adaugă 500 g miere sau 500 g zahăr invertit. Se amestecă bine, apoi se adaugă scorţişoară după gust.

 

Prunele (Prunus domestica)

 

Stafidele (Vitis vinifera) – se folosesc ca adaos la diferite părjituri, mai pot fi consumate cu miere sau cu miez de nucă precum şi ca îndulcitor natural în toate preparatele culinare dulci.

 

Legume şi zarzavaturi proaspete în dischinezia biliară:

 

Conopida (Brassica obracea var. Botrytis). Reţete cu valoare terapeutică maximă în dischinezia biliară:

Suc de conopidă – Mod de preparare: Sucul de conopidă se poate amesteca cu suc de morcovi în părţi egale.

Supa de conopidă in dischinezie biliara

Ingrediente: 1 conopidă, 1 l lapte, 150 g smântână, 100 g unt sau unt clarifiat, 50 g făină, sare, pătrunjel verde, 1,5 l apă, lămâie. Mod de preparare: Se curăţă conopida şi se desface în bucăţele, se spală şi se pune la fiert în apă rece sau cu sare, o ceşcuţă de lapte şi câteva picături de lămâie. După ce a fiert se trece prin sită. Separat, se topeşte untul, se presară făina, se stinge cu laptele şi se subţiază cu zeama în care a fiert conopida. Se adaugă conopidă pasată. Se potriveşte cu sare. Supa se serveşte cu smântână şi cu pătrunjel verde tăiat verde fin presărat pe deasupra.

Budincă de conopidă in dischinezie biliara

Ingrediente: 1 conopidă, 2 linguri bulion, 150 g caşcaval ras, 100 g unt sau unt clarifiat, 1 linguriţă zahăr invertit, sare, piper. Mod de preparare: se fierbe conopida în apă cu sare, se pasează pentru a obţine un piure. Separat, se pune într-o cratiţă bulionul cu o cantitae dublă cu apă. Se adaugă sare, piper, zahăr (opţional) şi 50 g unt. Se fierbe circa 5 minute. Se amestecă conopida cu restul de unt (50 g), 2/3 din brânza rasă (caşcaval) şi bulionul şi se pune într-o cratiţă unsă. Se acoperă cu caşcaval şi se lasă la cuptor circa 15 minute. Se serveşte caldă.

Clătite cu conopidă in dischinezie biliara

Ingrediente pentru clătite: 300 g făină, 3 ouă, 200 ml lapte sau sifon, 200 ml ulei, sare, coajă rasă de lămâie. Pentru umplutură: 1 conopidă mare, 100 g unt sau unt clarifiat. Aluatul: Se amestecă ouăle cu făina, laptele, coaja de portocală şi puţină sare. Aluatul obţinut se subţiază cu sifon până la consistenţa unei smântâni subţiri. Se lasă două ore la rece. Se amestecă din nou şi dacă aluatul s-a îngroşat se subţiază cu puţin sifon şi se mai adaugă puţin ulei. Mod de preparare: Uleiul se înfierbântează şi se păstrează cald cât timp se prăjesc clătitetel. Se pune o linguriţă de ulei şi se înfierbântează bine. Se toarnă aluat în tigaie atât cât să se întindă într-un strat subţire. Se pune tigaia la foc potrivit. Clătita se va umfla şi va creşte. După ce s-a prăjit pe o parte se întoarce şi pe cealaltă şi se prăjeşte. Se scoate şi se aşază pe o farfurie. Se repetă operaţia până se termină aluatul. Clătitetele se aşază una peste alta şi se ţin la cald.

Umplutura: Conopida se desface în bucăţele mici, se pune într=-o cratiţă cu untul şi se dă la cuptor. După ce s-a înmuiat şi a căpătat o culoare aurie se scoate şi se umplu clătitele. Se pot amesteca, dacă dorim, şi cu un mărar verde tăiat fin sau alte condimente, după gust. Se servesc calde.

Conopidă cu caşcaval in dischinezie biliara

Ingrediente: 1 conopidă mare, 250 g caşcaval ras, 50 g unt, sare, mărar verde tocat fin. Mod de preparare: Se desprinde conopida în bucheţele mici şi se fierbe în apă cu sare. Se aşază într-o cratiţă pentru cuptor unsă cu unt. Se presară cu caşcaval ras şi se stropeşte cu unt topit. Se lasă circa 10 minute în cuptor şi se serveşte caldă cu mărar presărat deasupra.

Conopidă cu brânză de burduf in dischinezie biliara

Ingrediente: 1 conopidă mare, 200 g brânză de burduf, 200 g smântână, 50 g unt sau unt clarifiat. Mod de preparare: Se desprinde conopida în bucheţele mici şi se fierbe în apă cu sare. Se aşază într-o cratiţă pentru cuptor unsă cu unt. Se presară cu puţin ;piper. Smântâna se amestecă cu brânza şi untul până se omogenizează şi se toarnă peste conopidă. Se lasă la cuptor circa 20 de minute. Se serveşte caldă.

Conopidă la cuptor in dischinezie biliara

Ingrediente: 1 conopidă mare, 100 ml lapte, 100 g smântână, 50 g unt sau unt clarifiat, 30 g făină, 1 ou, 1 lingură pesmet, 50 g caşcaval ras, sare, piper, mărar verde tăiat fin.

Mod de preparare: se desprinde conopida în bucheţele mici şi se fierbe în apă cu sare. Se scurge şi se aşază într-o cratiţă pentru cuptor unsă cu unt. Separat, se face un sos alb din unt, făină şi lapte (Se topeşte untul la foc moale după care se încorporeaxă făina). După încorporarea făinii se amestecă la foc cu laptele, adăguând puţin câte puţin şi amestecând pentru a nu se forma cocoloaşe. Sosul este gata când se dezlipeţte de pe fundul vasul în care a fiert şi are consistenţa unei smântâni goarse. La sosul astfel pregătit, se adaugă gălbenuşul de ou, albuşul bătut separat spumă şi smântâna. Se potriveşte de sare şi pier şi se toarnă peste conopidă. Se presară pesmetul şi caşcavalul ras. Se stropeşte cu unt şi se lasă la cuptor până se rumenesc bine. Se stropeşte cu unt şi se lasă la cuptor până se rumenesc bine. Se serveşte caldă cu mărar verde presărat deasupra.

Conopidă gratinată in dischinezie biliara

Ingrediente: 1 conopidă mare, 50 g smântână, 100 g unt sau unt clarifiat, 50 g făină, 5 linguriţe hrean ras, sare, piper. Mod de preparare: Se desprinde conopida în bucheţele mici şi se fierbe în apă cu sare. Separat se face un sos picant cu smântână (se topeşte untul la foc moale, după care se încorporează făina. Se lasă să fiarbă 2-3 minute amestecându-se în continuu să nu se prindă. Se adaugă smântâna). Conopida se pune într-un vas uns cu unt. Se toarnă deasupra sosul, se presară bucăţele de unt şi se pune la cuptorul fierbinte circa 5-6 minute. Se serveşte caldă imediat după ce a fost scoasă din cuptor.

Conopidă pane in dischinezie biliara

Ingrediente: 1 conopidă mare, 4 ouă, 100 g făină, 100 g pesmet, 200 ml ulei, sare, piper. Mod de folosire: Se desprinde conopida bucheţele mici şi se fierbe în apă cu sare. Se scurge şi se lasă să se răcească. Se tăvăleşte prin făină, ouă bătute, pesmet şi se prăjeşte în ulei fierbinte. Se serveşte presărată cu caşcaval ras.

Conopidă cu roşii in dischinezie biliara

Ingrediente: 1 conopidă mare, 30 g roşii, 100 g unt sau unt clarifiat, 100 ml lapte, 100 g smântână, 50 g brânză de burduf, 50 g caşcaval ras, 50 g făină, 2 gălbenuşuri. Mod de preparare: Se desprinde conopida în bucheţele mici şi se fierbe în apa cu sare. După ce s-a înmuiat, se scoate, se scurge şi se aşază într-o cratiţă. Printre bucheţelele de conopidă se presară feliile de roşii decojite şi fără seminţe. Se pudrează cu sare. Separat se face un sos dintr-o lingură de unt sau margarină, una de făină şi laptele bătut cu gălbenuşurile. Se răstoarnă peste conopidă şi se dă la cuptor. După 10 minute se adaugă smântâna şi se lasă la cuptor încă 20 de minute. Se scate din cuptor şi se pune untul rămas, tăiat în bucăţele, brânza de burduf şi caşcavalul ras. Se dă din nou la cuptor câteva minute. Se serveşte caldă.

 

Ridichile (Raphanus miger şi Raphanus sativus) in dischinezie biliara

Ridichile negre. Suc de ridiche neagră – se obţine din frunze şi din rădăcini bine spălate. Se consumă 20-50 g suc pe zi în litiaza biliară şi urinară.

 

Suc de ridiche neagră cu miere. Se amestecă un sfert de litru de suc de ridiche neagră cu o jumătate de pahar de miere. Este indicat în dischinezia biliară hipotonă şi atonă, favorizează eliminarea bilei. Se consumă 3-6 linguri, între mese. Tratamentul se menţine până la ameliorare.

 

Ridiche neagră cu miere in dischinezie biliara

 . Mod de preparare: Se taie felii o ridiche neagră, apoi peste ea se pune miere. Se acoperă şi se lasă la macerat timp de 24 de oe. În acest timp se va forma un sirop, din care se vor bea 3-4 linguriţe pe zi. Această reţetă este indicată penru tratarea afecţiunilor pectorale.

 

Salata de rdichi negre in dischinezie biliara

. Ingrediente: 1 kg de ridichi negre, 100 g măsline, sare, piper, 3-5 linguri ulei, zeamă de lămâie. Mod de preparare: Se curăţă ridichile de coajă, se trec prin răzătoarea mică şi se presară cu sare. Se lasă circa o oră într-o sită de plastic sau inoxidabilă, să se scurgă bine. Se presară uşor, se aşază într-o salatieră, se stropesc cu uleiul şi zeama de la lămâie, se potrivesc de piper. Se decorează cu măsline.

Suc de ridiche roşie – Sucul se obţine atât din rădăcini, cât şi din frunze. Se va bea zilnic 100-400 ml, cu 30 de minute înaintea meselor.

 

Ridichi de lună in dischinezie biliara

Ingrediente: 6-7 ridichi, 200 g făină integrală de grâu, 200 g unt sau unt clarifiat, sare. Mod de preparare: Ridichile se spală, se dau pe răzătoare şi se pun în apă clocotită cu sare. Se fierb până se înmoaie. Separat, amestecăm o lingură de făină integrală de grâu cu untul şi turnăm din apa în care au fiert ridichile până obţinem un sos gros. Se poate adăuga, eventual, smântână acră şi ou. Se fierbe sosul obţinut amestecând mereu, se adaugă ridichile şi se servesc calde.

 

Păstârnacul (Pastinaca sativa) in dischinezie biliara

Suc de păstârnac: se consumă o jumătate de pahar. Se poate amesteca cu miere şi seminţe e dovleac pisat (în insomnii). Salată de păstârnac. Ingrediente: 500 g păstârnac, 4-5 linguri ulei, 250 g praz, sare. Mod de preparare: Păstârnacul se spală bine, se curăţă şi se taie în fâşii subţiri sau se dă prin răzătoare. Prazul se curăţă, se spală, se taie tot în fâşii subţiri şi se Adaugă la păstârnac. Se amestecă totul într-o salatieră împreună cu uleiul şi sarea.

Sufleul de zarzavat in dischinezie biliara

Ingrediente: 2 morcovi, 2 cartofi, păstârnac, ţelină, 1 praz, 3 ouă, 1 lingură pesmet, 100 g caşcaval ras, 1oo g unt, 200 g smântână. Mod de preparare: zarzavaturile se fierb în apă cu sare după care se răcesc şi se dau prin maşina de tocat. Se amestecă cu gălbenuşurile şi apoi cu albuşurile bătute spumă şi cu pesmetul. Se tapează o fromă, se toarnă compoziţia, iar deasupra se presară caşcaval ras şi cu bucăţele de unt. Se dă la cuptor circa 30 de minute. Se serveşte fierbinte cu smântână. Porumbul (Zea mays) în terapuetică se utilizează cu succes uleiul obţinut din germeni de porumb pentru acţiunea sa foarte energizantă şi regenerantă.

Porumb fiert

Ingrediente: sşiuleţi de porumb, apă. Mod de preparare: se tapează o oală cu pănuşi verzi de porumb, apoi se pun în oală ştiuleţii cruzi. Deasupra lor se mai pune un rând de pănuşi după care se pune apă până când acoperă tot conţinutul. Se fierbe timp de 15 minute. Se serveşte călduţ. Este foarte hrănitor.

Pâine Oshawa cu cereale in dischinezie biliara

Ingrediente: 4 părţi făină integrală de grâu, 2 părţi mălai, 2 părţi făină de castane comestibile, 2 părţi făină de hrişcă, struguri sau stafide, gălbenuş de ou. Mod de preparare: Se amestecă făina integrală de grâu, mălaiul, făina de castane şi făina de hrişcă. Se adaugă puţine seminţe de floarea soarelui, măcinate şi struguri sau stafide, iar apoi se frmântă cu apă. Se coace în foeme unse, iar pe deasupra se unge cu gălbenuş de ou fecundat. Pentru cei bolnavi nu se pun struguri. Este un aliment destul de greu, de aceea se indică să fie bine mestecat.

Supă de porumb in dischinezie biliara

Ingrediente: 1 ceapă, boabe de porumb de 3 ştiuleţi, sos de soia, crtoane. Mode de preparare: Se toacă o ceapă şi se prăjeşte în puţin ulei. Se adaugă boabele a 3 ştiuleţi şi de 3 ori volumul lor de apă. Se sărează moderat după care se lasă să fiarbă înăbuşit, amesecând din când în când pentru a se evita prinderea. În final, se adaugă puţin sos de soia. Se serveşte cu crutoane.)

Coriandrul (Coriandrum sativum).in dischinezie biliara

.Este o plantă de cultură de la cae se folosesc (în mod curent) seminţele. Este folosit cu predilecţie în condimentarea mâncărurilor mai uşoare şi a dulciurilor, dar în asociere cu alte condimente cum ar fi chimionul, enibaharul, dafinul, cimbrul, Sub formă de infuzie sau tinctură este folosit în tratarea infecţiilor urinare

Uleiul de măsline in dischinezie biliara

Modalităţi de utilizare: Intern – pentru tratarea afecţiilor hepatice, a dischineziei biliare se ia dimineaţa pe stomacul gol o lingură de ulei. Se stă apoi culcat pe partea dreaptă 15-20 minute după care se ia micul dejun

Salv 7 1 lingurita de 3 ori pe zi inainte de masa si un ceai ECOHEP cura de 3 luni iti poate usura suferinta.

Fitoterapeut dr .ing Iuliana Barbu

0728970912