CASSIA este REGINA IERBURILOR pe buna dreptate datorita puternicului efec de curatare a organismului
Denumiri în limba română: „Siminichie”, „Senna”, „Foi de mamă”; în ebraică: „Qezitah”, „Giugiddah”; în franceză: „Sene”; în engleză: „Senna”; în germană: „Senna”, „Mutterslatter”. Denumiri ştiinţifice: Cassia acutifolia, C. angustifolia, C. obovata, C. auriculata, C. aromaticum, C. Laurus, C. lignea. Familia Fabaceae (Leguminosae). Vezi wikipedia.
Menţiuni şi semnificaţii biblice
După cum aflăm din Biblie, uleiul de Cassia serveşte la prepararea untdelemnului sfinţit. Domnul îl sfătuieşte pe Moise: „Vei lua mirodenii: cinci sute de sicii de smirnă aleasă; pe jumătate, adică două sute cincizeci de sicii, scorţişoară binemirositoare; două sute cinzeci de sicii, trestie binemirositoare; casie cinci sute de sicii – socotiţi după siclul sfanţ – precum şi un hin de untdelemn de măsline. Din ele vei face untdelemn pentru ungere sfântă, mir înmiresmat după meşteşugul făcătorilor de aromate; acesta va fi untdelemnul pentru ungere sfântă.” (V.T., Ieşirea 30:23-25, BVA, pag. 112). Bartolomeu Valeriu Anania precizează despre Casie, într-o notă de subsol, că este o „specie de arbore oriental, folosit şi în medicină (Cassia fistula)” (idem).
Descriere ştiinţifică
Cassia este un arbust originar din India, cu scoarţă neagră ce conţine o aromă deosebită; creşte în Arabia de sud, în Persia şi în Egiptul de sus şi chiar în partea de jos a Italiei. Are flori galbene, iar fructul este o păstaie în formă de seceră.
Scoarţa conţine un ulei esenţial specific (Cannelle oii), care se întrebuinţează, în proporţii bine calculate, la prepararea Sfântului şi Marelui Mir. în tabelul cu ingredientele ce intră în compoziţia Sfântului şi Marelui Mir este menţionat la poziţiile nr. 8 şi nr. 15: Cassia lignea şi Cassia nigra.
Compoziţie chimică
Fructele se remarcă prin conţinutul în antrachinone şi glucozide. Uleiul esenţial, obţinut prin distilarea scoarţei, are următorii constituenţi principali: cinamic aldehyde 75-90 per cent, metil eugenol, metilsalicil aldehidă.
Acţiune farmacologică
Acţiuni confirmate: antihemoroidală, antiemetică, antimicrobiană, astrin-gentă, laxativă, purgativă, carminativă, spasmolitică.
Regina ierburilor – Utilizări
Deoarece au proprietăţi laxative (şi chiar purgative), fructele şi frunzele de Cassia senna se recomandă în constipaţie. • Uleiul esenţial de Cassia senna, în doze bine stabilite, este antihemoroidal, antiemetic, antimicrobian, astringent, carminativ, spasmolitic.
Mod de administrare
50 g de păstăi zdrobite se fierb în 1/2 litri de apă. Se bea o ceaşcă la culcare şi, dacă mai este nevoie, încă una pe stomacul gol. Pulpa curăţată (4-8 g) ca laxativ, iar 30 g mai mult, ca purgativ. • Sub formă de ulei esenţial, conform prospectului.
Observaţii
Deoarece conţin derivaţi antracenici, fructele şi frunzele de Cassia senna se vor utiliza limitat, cu pauze de cel puţin 7 zile şi nu mai mult de 3-4 luni pe an.