Descriere
Denumirea plantei de Mentha piperita provine din mitul conform caruia o nimfa, Mintha, s-a transformat intr-o planta. Latinescul piperita, adică piper, se datorează mirosului înţepător şi aromat degajat de plantă atunci când este zdrobită. Menta este una dintre cele mai vechi plante medicinale. Grecii, romanii şi egiptenii antici o foloseau atât în medicină, cât şi în scopuri culinare.
Proprietăţi: adjuvant în tulburări hepatice şi digestive pentru ca stimuleaza secretia gastrica si biliara, combate colicile hepatice, spasmele pilorice si gastrointestinale, colita spastica si de fermentatie intestinala, greaţă, vomă, aerofagie, balonări abdominale, diaree cronică, dizenterie şi indigestie, curăţă intestinele infectate, având efecte benefice în caz de intoxicaţii şi oxiurază, astm bronşic, gripă, unele tulburari cardiace, regland circulaţia sângelui, migrene, impotenţă sexuală, acnee, eczeme, prurit.
Compoziţie: iarbă de Mentă (Menthae herba) . Nu conţine nici un fel de aditivi sau alte ingrediente chimice.
Preparare şi administrare: INTERN – infuzie 5-10 min acoperit, o linguriţă de plantă la 250ml apă clocotită, 2-3 căni pe zi, cu 30min înaintea meselor principale ale zilei; EXTERN – se pun comprese sau se spală zona afectată cu ceai de 3-4 ori/zi.
Păstrare: la temperatura camerei, ferit de lumina directă a soarelui şi umiditate.
Producator: SC FARMACIA NATURII SRL
Termen de valabilitate: 24 luni de la ambalare.
Ambalare: pungă de 30g
Menta – Indicaţii terapeutice (sursa csid.ro)
Preparatele fitoterapeutice din mentã sunt utile în boala diareicã, bolile vezicii biliare, pentru combaterea greţurilor sau colicilori nclusiv în cazul colonului iritabil. Mentolul în soluþie diluatã poate fi administrat ca antiseptic, analgezic şi decongenstionant în afecţiunile inflamatorii ale nasului, sinusurilor şi cãilor respiratorii.
Extern, uleiul esenţial ajută la calmarea iritaţiilor pielii şi a muşcăturilor de insecte. În inhalaţii, este util în tratarea răcelilor şi a gripei. Poate fi folosit şi ca apă de gură pentru tratarea infecţiilor orale.
De asemenea, se pare că vindecă durerile de cap. În scop comercial, principala utilizare a mentei este aromarea gumei de mestecat.
Administrare:
În tratamentul aerofagiei, digestiei leneşe, eructaţiei persistente, flatulenţei şi al problemelor secreţiei biliare
Infuzie: Puneţi 1 lingură mică de frunze uscate la 150 ml de apă clocotită. Lăsaţi să infuzeze timp de 10-15 minute. Strecuraţi. Beţi câte o cană după fiecare masă principală. Pentru un efect tonic: beţi câte 2 câni după mese. Pentru efect sedativ: beţi 1 cană seara.
În tratamentul răcelilor, infecţiilor din sfera orală:
Inhalaţii, apă de gură: Puneţi o mână de frunze într-un castron cu apă fierbinte. Inhalaţi aburul sau răciţi preparatul şi folosiţi-l ca apă de gură.
În tratamentul afecţiunilor pielii:
Uleiul esenţial: Diluaţi 3 picături de ulei esenţial în 10 ml de ulei excipient. Aplicaţi pe zona afectată.
Menta – Precauţii şi contraindicaţii
Utilizarea frunzelor, proaspete sau uscate, nu prezintă nici un risc.
Ceaiul de mentã nu este indicat în doze mari în ulcerul gastric sauduodenal. Ceaiul de mentã nu se va folosi permanent sau pe perioade îndelungate, deoarece produce obişnuinţã.
Nu se recomandă în sarcină şi alăptare.
Recenzii
Nu există recenzii până acum.