Un produs al stupului prea puţin folosit: Lăptişorul de matcă
Rezultate din practica medicală
Magnifica regină a stupului
Matca (regina stupului) şi albina au o înzestrare genetică absolut identică. Şi totuşi, sunt atât de deosebite! Longevitatea extraordinară a mătcii, funcţia sa de procreare în stup, dimensiunile cu mult mai mari decât ale unei lucrătoare sunt consecinţe doar ale unei hrane speciale, de cea mai bună calitate. Regina stupului primeşte toată viaţa ca unic aliment lăptişorul, impropriu numit de matcă, produs de fapt de către albine. Urmarea: matca este aproape dublă ca lungime. Trăieşte obişnuit 3-4 ani, uneori 6 sau chiar 8 ani. Lucrătoarele nu depăşesc ca durată de viaţă două luni, cu excepţia celor care iernează. Albinele nu au egal în lumea animală, în ceea ce priveşte organizarea socială. La fel, cel mai important produs al stupului, lăptişorul de matcă, nu are echivalent în întreaga lume animală şi vegetală. Se pare că este unul dintre cele mai puternice stimulatoare naturale pentru formarea şi specializarea celulelor stem.
Studii recente
Anul trecut, la Congresul de Apiterapie de la Passau, japonezii de la Nagaragawa Research Center au comunicat câteva studii deosebit de interesante pentru vârsta a treia. Unul, făcut pe şoareci, a arătat că administrarea orală de lăptişor de matcă, timp de 9 săptămâni, a condus la creşterea greutăţii oaselor, a cantităţii de procolagen osos şi a cantităţii de cenuşă provenită din arderea oaselor.
Studiul a demonstrat ceea ce se bănuia, din practica clinică medicală umană, că lăptişorul stimulează formarea matricei organice osoase şi mineralizarea ei, fiind util în osteopenie, osteoporoză, fracturi, alte afecţiuni care necesită osificare.
Experimental, s-a administrat şobolanilor lăptişor de matcă oral timp de 7 luni. Hipofiza lor a scăzut semnificativ în greutate, comparativ cu grupul de control, care nu a primit lăptişor şi la care hipofiza a crescut corespunzător vârstei.
Cel mai interesant a fost un studiu clinic dublu orb, făcut pe 60 voluntari vârstnici, între 60 şi 78 de ani. Timp de 6 luni, jumătate dintre ei au primit zilnic câte 3 g de lăptişor de matcă dizolvat într-un suc; cei din jumătatea de control au băut sucul simplu. S-au făcut numeroase analize de sânge şi o examinare psihologică. La final, principalele rezultate la grupul care a luat lăptişor au fost următoarele: s-a îmbunătăţit scorul de sănătate mintală (în schimb, la grupul de control s-a menţinut scăderea obişnuită vârstei), au crescut numărul de hematii şi hematocritul, a crescut indexul insulinic şi a scăzut glicemia matinală (a-jeune).
Un mister neelucidat
Când ne gândim la lăptişorul de matcă, e bine de reflectat asupra următoarei realităţi: în lume există o enormă diversitate de tipuri de nectar, de miere şi polen, care constituie hrana albinelor, sub o formă sau alta. Cu toate acestea, lăptişorul de matcă, peste tot în lume, este foarte asemănător. Deşi îşi are originea în mediul vegetal, prin transformările glandulare ale albinei, lăptişorul de matcă crud nu are corespondent ca eficienţă în lumea vegetală şi nici nu a fost până acum reprodus în întregime pe cale sintetică. Noi, oamenii, am ajuns în spaţiu şi pe fundul oceanelor, dar deocamdată nu reuşim să înţelegem ce face albina, cu atât mai puţin să reproducem munca sa. Lăptişorul de matcă crud are o culoare alb-sidefie până la gălbui, un miros caracteristic, puţin aromat, un gust acidulat, astringent şi uşor picant. Aciditatea apropiată de cea a sucului gastric îl face uşor de tolerat. Conţine apă, circa 10-15% proteine, 10-15% glucide, 5% lipide, 2% alte substanţe. Are în compoziţie toţi aminoacizii esenţiali. Acizi cu acţiune antitumorală (acidul 10-hidroxi 2-decenoic), enzime şi co-enzime, o peptidă de tip insulină, care îl recomandă în diabet indiferent de tip, substanţe heterociclice, acetilcolină (important neurotransmiţător), oligoelemente (potasiu, fosfor, fier, calciu, siliciu), vitamine. Cel mai bine este reprezentat complexul vitaminic B. Vitamina C este prezentă doar sub formă de urme, iar vitaminele A, D, K şi E lipsesc. Aceasta a constituit o mare surpriză pentru cercetătorii care presupuneau că fertilitatea deosebită a mătcii ar fi în legătură cu vitamina E, supranumită şi a fertilităţii.
După mai bine de 40 de ani de când este studiat, compoziţia chimică a lăptişorului nu este pe deplin elucidată. Există încă un procent de circa 2-3% substanţe nedeterminate, care nu au fost identificate oriunde a fost analizat în lume. Cu ani în urmă, regretatul savant Nicolae V. Ilieşiu spunea: “Într-un volum echivalent unei doze homeopatice, lăptişorul de matcă concentrează o materie biologică atât de activă, complexă şi echilibrată ca raport de factori compoziţionali, încât este capabil să declanşeze procese şi fenomene ale căror efecte nu le putem explica şi justifica decât în parte”.
Utilizarea lăptişorului de matcă în diverse afecţiuni
Tot ceea ce am să vă descriu în următoarele rânduri reprezintă sinteza unei experienţe reale, aplicate de mine, sau de apiterapeuţi pe care îi cunosc personal şi în munca cărora am încredere. Din păcate, în cărţile de apiterapie, din 200 de pagini o să găsiţi doar 4-8 pagini despre lăptişorul de matcă, din care două pentru compoziţia chimică. Tot acolo şi mai departe transmise pe Internet, sunt o serie de aprecieri din păcate neconforme cu realitatea, fără să aibă măcar o motivaţie clară.
Astfel, sunt autori care îl contraindică în sarcină. Nimic mai fals. Medicii Casei Regale din Anglia l-au recomandat Prinţesei Diana în sarcină, împotriva greţurilor. Aşa a ajuns un produs popular. La fel a fost în România, contraindicat în leucemii. Dar pentru acţiunile sale antileucemice există nu numai explicaţie ştiinţifică, prin prezenţa în lăptişorul de matcă a acizilor adipic, pimelic, suberic, transdecendioic, transdecenoic şi hidroxidecanoic, ci şi practică, din fericire. Astfel, în Portugalia, cunoscutul apiterapeut Antonio Couto tratează leucemii cronice şi acute cu lăptişor de matcă, în doze mari (10 ml/zi), administrat (de preferinţă) în fracţii mici, sublingual. Avem şi noi o proprie experienţă similară. Mai găsim că este contraindicat în boala Addison, când, de fapt, se ştie că susţine suprarenalele. În locul dexametazonei administrată curent bolnavilor oncologici, ar fi cu mult mai utilă administrarea de lăptişor de matcă, în scopul susţinerii măduvei hematogene şi fără efectele adverse ale corticoidului. La fel, se afirmă că este contraindicat în afecţiuni acute infecţioase, când se cunosc efectele sale antimicrobiene şi antivirale. Menţionez experienţa unui bolnav de encefalită virală, aflat în comă, şi salvat cu doze mari (50g/zi) de lăptişor. Sau îl veţi găsi nerecomandat, pentru că ar fi cancerigen, în doze mai mari de 2,5 g pe zi. Şi eu şi cei peste 100 de pacienţi ai mei cu scleroză multiplă, care au luat în medie 4-5 g de lăptişor de matcă pe zi, în ultimii 5 ani, ar fi trebuit să fim deja pe lumea cealaltă. Concluzia tristă este că unii autori de cărţi şi articole (mai ales din cele de pe Internet) nu au utilizat practic pentru ei şi pacienţi lăptişorul de matcă.
Prof. Bengsch (Germania), întrebat de Antonio Couto, care consideră că ar fi doza maximă admisă pentru lăptişor, a răspuns zâmbind: “Dacă unui bolnav de cancer i se dau şi de 3 ori pe zi câte 50 g de lăptişor, nu e prea mult”. Afirmaţia survine din experienţa clinicienilor care nu au constatat toxicitate la administrarea lăptişorului de matcă oral. Administrarea începe cu doze mici şi creşte treptat.
Desigur, lăptişorul de matcă le este contraindicat persoanelor alergice la el, şi trebuie administrat cu precauţie persoanelor alergice la alte produse ale stupului.
Bolnavii de scleroză multiplă se pot vindeca cu lăptişor de matcă
În lume s-au făcut şi se fac numeroase studii cu privire la utilizarea clinică a lăptişorului de matcă, cât şi cercetări de laborator care pun în evidenţă calităţile sale excepţionale. Cele mai multe dintre ele nu sunt sprijinite de nici o autoritate, ci constituie eforturi personale sau ale unui grup de entuziaşti. O excepţie fericită o face Japonia, unde lăptişorul de matcă a intrat în farmacopee, iar ministerul sănătăţii este deosebit de preocupat de utilizarea lui la nivel de masă. Aşa se face că japonezii consumă pe an circa 350 de tone de lăptişor de matcă; în cea mai mare proporţie, în jur de 80%, este importat din China.
În România, prof. Harnaj a pus în biroul lui Ceauşescu un stup de observaţie, care permite să vezi ce se întâmplă în interior. Aşa l-a convins să finanţeze apicultura, cercetarea şi producţia. Simplu! Ca urmare, avem cel mai vechi institut de cercetare apicolă din lume. Cu toate acestea, producţia internă de lăptişor de matcă a scăzut de la circa 5 tone anual, înainte de ’89, la câteva zeci de kilograme (Oros). Universitatea din Cluj, spre exemplu, nu mai analizează de ani de zile nici un gram de lăptişor de matcă produs în Transilvania.
La noi, un grup foarte mic, de câţiva medici apiterapeuţi, a reuşit să demonstreze că bolnavii de scleroză multiplă pot fi trataţi prin mijloacele medicinii naturiste, în speţă api-fito-terapia, utilizând, alături de altele, lăptişor de matcă crud, în doze mari (4-10 ml/zi). Au fost obţinute şi RMN-uri curate, adică fără zone de demielinizare. Acest proces era considerat ireversibil până acum. Există deja un studiu clinic şi curând acest lucru va putea fi dovedit statistic.
Afecţiuni neurologice tratate cu lăptişor de matcă
În ultimul deceniu a crescut neaşteptat de mult incidenţa bolilor cerebrale şi de sistem nervos, din care depresia şi anxietatea ocupă locul I în morbiditatea generală în Europa. În unele cercetări japoneze s-a demonstrat că depresia se asociază cu scăderea ratei de multiplicare diurnă neuronală din zona profundă a creierului (hipocampus). Alte cercetări nipone au arătat capacitatea lăptişorului de matcă de a determina apariţia de noi neuroni, oligodendrocite şi astrocite, care se dezvoltă din celulele stem nervoase. Ceea ce susţine un lucru deja cunoscut din practică, anume efectele antidepresive ale acestuia.
În tratarea SLA s-au dovedit utile în practică doze mari de lăptişor de matcă (8-10ml/zi). La copiii autişti îmbunătăţeşte activitatea cerebrală (circa 2-4 ml/zi).
Deja se cunoaşte eficienţa lăptişorului în scleroza multiplă, împreună cu tinctura de propolis, veninul de albine (strict sub supraveghere medicală), polen, zeolit, alte plante medicinale, remedii Bach şi elixirele stupului.
Tratamentele cu celule stem injectabile practicate în Europa şi China de ani de zile pentru scleroza multiplă nu au salvat nici un pacient, din păcate. Costurile sunt foarte mari, promisiunile exagerate, aşteptările pacienţilor pe măsură, iar rezultatele sunt doar o îmbunătăţire a stării generale de moment, care se stinge în câteva săptămâni, probabil odată cu consumarea celulelor stem injectate.
Referitor la Alzheimer, în Japonia se vorbeşte deja de mai mulţi ani de prezenţa unui amiloid care ar declanşa apariţia bolii. Se ştie, de asemenea, că este implicat aluminiul, care, din păcate, e atât de prezent în industria alimentară şi cosmetică. În septembrie 2012, în SUA, Suzana la Monte, neuropatolog la Şcoala Medicală Alpert a Universităţii Brown (Rhode Island), lansează ipoteza că maladia Alzheimer ar putea fi o afecţiune metabolică, rezultat al regimurilor alimentare nepotrivite, cu exprimare neurologică. Unii specialişti s-au precipitat să redenumească această suferinţă Diabet tip 3. În ce mă priveşte, eu recomand în tratarea maladiei Alzheimer lăptişor de matcă crud (3-4 ml/zi), polen crud (4-6 linguriţe/zi), zeolit (elimină metalele în surplus, inclusiv aluminiul) şi regim alimentar adecvat.
Cancerul şi lăptişorul de matcă
În ceea ce priveşte afirmaţia nefericită că lăptişorul de matcă ar hrăni tumorile, voi prezenta lucrurile în felul următor. În viaţă e bine să fii sincer, indiferent de costurile de moment. Personal, declar că sunt uneori depăşită de anumite proceduri medicale în oncologie şi hematologie, de medicaţia sau interpretarea markerilor tumorali. Dar tot la fel de bine mă gândesc că şi oncologii şi hematologii nu sunt la curent cu noutăţile în ceea ce priveşte studiul şi efectele unor produse naturale. Dacă la noi, unii medici au afirmat public că lăptişorul de matcă “hrăneşte tumorile”, adică e cancerigen, în lumea apiterapiei este cunoscut ca fiind de fapt… anti-cancerigen… Această acţiune anti-cancerigenă se datorează în mare parte prezenţei acizilor 10-OH-decenoic, 10-OH-decanoic, sebacic şi pantotenic. Pacienţii care sunt consideraţi cu şanse în maniera medicinii alopate pot face tratamentele propuse fără rezerve. Dar cei care sunt consideraţi din start ca fiind fără şanse, pentru care motiv să mai fie operaţi, iradiaţi şi chemo-trataţi? Lăsaţi aceste cazuri disperate să-şi aleagă tratamentul, de vreme ce medicina ştiinţifică se declară neputincioasă.
Lăptişorul de matcă crud poate fi utilizat în oncologie şi hematologie pe două direcţii. La pacienţii care fac chimioterapie, radioterapie şi/sau corticoterapie, ca adjuvant, înainte de a se observa o înrăutăţire a stării generale şi a analizelor de sânge. Dacă starea generală s-a alterat deja, introducerea lăptişorului este mai mult decât necesară, în combinaţie cu alte remedii naturiste, după caz, cum ar fi zeolitul, propolisul şi polenul, pentru a repune cât de cât pacienţii într-o situaţie care să le permită utilizarea în continuare a tratamentului alopat. Este de preferat în locul dexametazonei, eritropoietinei şi similarelor. A doua cale de acţiune, în ideea unui tratament naturist 100% al cancerului, este în combinaţie cu alte mijloace şi metode cu valoare antitumorală, cum ar fi zeolitul, propolisul, obligeana şi rostopasca, dietoterapia, acupunctura, apipunctura ş.a.
Calitatea lăptişorului de matcă, falsuri, surse
Legislaţia românească permite oricărui procesator care ambalează în România un produs importat ca materie primă să se declare producător. Evident, produsul devine românesc… Pe această speculaţie legislativă se bazează o întreagă pseudo-producţie de alimente şi suplimente. Firme dotate cu spaţiu de depozitare şi bani pentru reclamă umplu rafturile magazinelor cu “bunătăţi”.
Lăptişorul de matcă din Europa provine în proporţie de peste 90% din China. Pe de altă parte, este produsul apicol cu cea mai mare volatilitate a preţului. Îl puteţi cumpăra de la sursă, cu 1 dolar 50 de grame, sau cu 10 dolari. Depinde ce vreţi să cumpăraţi. În Europa, ajunge să fie vândut cu 10-20 de euro 50 g, cum e în România, sau 100-150 de euro în Franţa, pentru aceeaşi cantitate. Recordul îl deţine Macedonia, unde 50 de grame de lăptişor de matcă din producţie locală ajunge la 250 de euro. Aşa că, în mod evident, cumpărătorii sunt bulversaţi şi nu ştiu ce să aleagă. Repet: toate studiile realizate în Japonia sunt făcute cu lăptişor de matcă importat, în primul rând din China, şi în mai mică măsură din Taiwan. Problema e: de unde din China? Dacă alegi doar oferte de pe Internet, cele mai ieftine, în mod sigur primeşti un produs de slabă calitate. Sigur, unii dintre cititori se vor întreba în ce măsură am dreptate, pentru că au consumat lăptişor de matcă din mai multe surse şi s-au simţit bine. Aduceţi-vă aminte ce spunea domnul Ilieşiu: “doze homeopatice (adică foarte mici-n.n.) pot declanşa şi genera stări de bine”. Dar de aici şi până la tratarea unor pacienţi cu suferinţe grave, poate fi o distanţă. Pe acest lucru se şi bazează “industria” apicolă şi simplii comercianţi. Ei ştiu că produsul, oricât ar fi de prost, până la urmă dă nişte rezultate, se simte o îmbunătăţire. Dar pentru oamenii care au suferinţe grave, sau şi mai rău, au zilele numărate, este stringent să le poţi oferi un lăptişor de matcă de bună calitate. Acesta este motivul pentru care, profitând de faptul că anul trecut Conferinţa Internaţională Apimedica s-a desfăşurat în China, m-am deplasat acolo cu ceva timp înainte, special pentru a sta de vorbă cu o serie de producători locali şi ca să văd cu ochii mei o serie de capacităţi de producţie. De acolo m-am îndreptat spre Japonia, ca să-mi confirm sau să-mi infirm bănuielile în legătură cu calitatea unor mostre de lăptişor de matcă. Abia în felul acesta poţi să ai o imagine clară asupra a ceea ce poţi cumpăra dintr-o ţară precum China. Cu toate acestea, pentru a avea convingerea că loturile de produse respectă, în timp, calitatea iniţială, este preferabil importul de lăptişor de matcă din China comercializat
prin Germania, cu toate cheltuielile aferente, dintr-un motiv simplu: analizele de laborator care pot evidenţia corectitudinea produsului sunt dificil de realizat la noi. În schimb, în Germania, ţară riguroasă, unde lăptişorul este asimilat medicamentelor, analizele se fac pentru fiecare lot cu exigenţa corespunzătoare.
Precum este multă miere falsă pe piaţă, la fel există şi lăptişor contrafăcut. Falsificarea “naturală” a lăptişorului de matcă se face, în modul cel mai elaborat, prin mixare cu triturat de larve de matcă şi albină. Iar în mod banal, cu ou sau gălbenuş de ou, amidon etc. Modificările fizico-chimice şi analizele microscopice pot pune în evidenţă aceste falsuri. Lăptişorul de matcă conţine o serie de impurităţi care îl fac identificabil ca origine. Nu există lăptişor de matcă pur. Grăuncioarele microscopice de polen din lăptişor pot fi identificate şi pot da o indicaţie geografică prin faptul că anumite plante se găsesc doar în anumite areale; flora Chinei prezintă mari diferenţe faţă de flora noastră. Mai delicată este situaţia lăptişorului care aparent fizico-chimic este în regulă, dar este slab calitativ, pentru că stupii sunt hrăniţi artificial cu zahăr şi soia, activitatea albinelor este limitată pentru a reduce drastic consumul, albinele sunt tratate medicamentos deoarece inevitabil se îmbolnăvesc ori sunt sensibile la paraziţi, totul în scopul unei producţii cât mai mari. Se mai practică şi o adulterare chimică, mai greu de evidenţiat, căci necesită laboratoare performante; de exemplu adăugarea de acid 10-OH-decenoic, cu valoare antitumorală, care permite creşterea preţului la sursă etc. Este, până la urmă, lesne de înţeles că un produs bun nu stă pe orice raft.
Lăptişorul de matcă Ballot-Flurin (Franţa)
Se situează, probabil, pe treapta cea mai înaltă, într-o clasificare a variantelor de lăptişor de matcă cunoscute. Este atât de special pentru că la temelia activităţii acestei companii stă colaborarea cu albina, şi nu exploatarea ei. Catherine Ballot-Flurin a pus bazele acestei metode în urmă cu 30 de ani. În timp, s-au dezvoltat toate detaliile. Albinele sunt urmărite atent, li se satisfac toate necesităţile fizice şi energetice, în acord cu ritmurile siderale, trăiesc într-un mediu natural, hrana lor este doar cea provenită din stup, apicultorul ia din producţia lor doar surplusul, nu sunt niciodată forţate la nici o activitate, sau tratate chimic. Duc o viaţă armonioasă, iar rezultatul este că produsele unui asemenea stup sunt curate chimic şi energetic. Faţă de aceleaşi produse obţinute în apicultura convenţională, ele au o compoziţie chimică mult mai îmbelşugată în principii active şi, în plus, o încărcătură energetică bogată şi armonizatoare. Sunt nişte concentrate care permit efecte surprinzătoare, la doze mai mici decât cele obişnuite. Fenomene alergice practic nu au fost constatate. Lăptişorul de matcă Ballot-Flurin este filtrat manual, fără centrifugare; se pune manual în recipiente, în orele de după recoltare, şi se păstrează la frigider, fără congelare.
Printre utilizatorii celebri ai lăptişorului de matcă se mai numără: Prinţul Philip al Marii Britanii; Sarah – ducesă de York; Margaret Thatcher; Cliff Richard; Kim Wilde; Barbara Cartland; John McEnroe; Sebastian Coe – alergător pe distanţe medii (800 şi 1500 m), câştigător a 4 medalii olimpice; Frank McLintock – fost căpitan al echipei de fotbal Arsenal; Lucinda Green – fostă componentă a lotului olimpic de călărie al Marii Britanii ş.a. Lăptişorul de matcă este deosebit de popular în Marea Britanie, Japonia şi Israel, în mediile personalităţilor şi sportivilor pentru: mărirea vitalităţii, energiei şi a rezistenţei la efort, îmbunătăţirea stării generale fizice şi de sănătate, reducerea frecvenţei leziunilor din activitatea sportivă prin îmbunătăţirea statusului muscular şi al transmisiei impulsurilor nervoase, accelerarea proceselor de refacere, ameliorarea proceselor artritice asociate efortului şi traumatismelor, îmbunătăţirea stării sistemului respirator, îmbunătăţirea capacităţilor mentale, a concentrării, asimilării şi agilităţii, prelungirea duratei de activitate sportivă, reducerea stresului şi a stării de nervozitate din perioada competiţională.
Păstrarea şi transportul lăptişorului de matcă
Lăptişorul de matcă se păstrează bine la 0-4 grade Celsius. În frigider vă recomand să-l păstraţi în spate, ca să nu fie afectat de schimbările de temperatură generate de deschiderea repetată a uşii. După ce l-aţi folosit, să nu-l uitaţi pe undeva prin cameră. În timp, dacă nu-l păstraţi corect, poate căpăta o culoare cenuşie. Nu este compromis total, dar valoarea lui biologică a scăzut. Transportul pe durată limitată, chiar vara, nu trebuie să vă îngrijoreze, pentru că el conţine un principiu antibiotic natural, în foarte mică cantitate, însă suficient pentru a-i prezerva calitatea.
Terapia anti-îmbătrânire (anti-aging)
Voi aborda altfel procesul de îmbătrânire. Eu cred că noi începem să îmbătrânim din clipa în care credem şi începem să ne comportăm ca nişte oameni bătrâni. Creierul este cel mai complex sistem biologico-informaţional din universul cunoscut. Anumite filozofii şi doctrine cred că prin forţa sa, gândul poate genera realităţi concrete. De curând, acest lucru a început să fie luat în serios şi studiat. Aşadar, încercaţi să vă gândiţi că viaţa e cel mai preţios dar şi că trăiţi în tinereţe! Să nu ne grăbim spre bătrâneţe, ci să o lăsăm să ne ajungă ea, atunci când va putea să ne atingă… Ca tratament eficient, recomand 2-4 ml de lăptişor de matcă şi 30-50 g de polen crud pe zi, în amestec sau separat, cinci zile pe săptămână.
În final, mulţumesc pe această cale tuturor pacienţilor mei, care m-au onorat cu încrederea lor în aceşti ultimi ani, extrem de grei pentru mine.
Dr. CRISTINA AOŞAN, membru în Comisia de Apiterapie a Apimondia
Sursa :formula AS