Posted on Lasă un comentariu

Lăptişorul de matcă

Un produs al stupului prea puţin folosit: Lăptişorul de matcălaptisor-400x400

 

Rezultate din practica medicală

Magnifica regină a stupului

Matca (regina stupului) şi albina au o înzestrare ge­netică absolut identică. Şi totuşi, sunt atât de deose­bite! Longevitatea extraordinară a mătcii, funcţia sa de pro­creare în stup, dimensiunile cu mult mai mari decât ale unei lucrătoare sunt consecinţe doar ale unei hrane spe­ciale, de cea mai bună calitate. Regina stupu­lui pri­meş­te toată viaţa ca unic aliment lăptişorul, im­pro­priu nu­mit de matcă, produs de fapt de către albine. Urma­rea: matca este aproape dublă ca lungime. Trăieş­te obişnuit 3-4 ani, uneori 6 sau chiar 8 ani. Lucră­toa­rele nu depă­şesc ca durată de viaţă două luni, cu ex­cepţia celor care iernează. Albinele nu au egal în lu­mea animală, în ceea ce priveşte organizarea socială. La fel, cel mai impor­tant produs al stupului, lăptişorul de mat­că, nu are echi­valent în întreaga lume animală şi vege­tală. Se pare că este unul dintre cele mai puternice sti­mulatoare natu­rale pentru formarea şi specializarea celu­lelor stem.

Studii recente

Anul trecut, la Congresul de Apiterapie de la Passau, japonezii de la Nagaragawa Research Center au comu­nicat câteva studii deosebit de interesante pentru vârsta a treia. Unul, făcut pe şoareci, a arătat că administrarea orală de lăptişor de matcă, timp de 9 săptămâni, a con­dus la creşterea greutăţii oaselor, a cantităţii de proco­la­gen osos şi a cantităţii de cenuşă provenită din arde­rea oaselor.
Studiul a demonstrat ceea ce se bănuia, din practica clinică medicală umană, că lăptişorul stimulează for­ma­­rea matricei organice osoase şi mineralizarea ei, fiind util în osteopenie, osteoporoză, fracturi, alte afec­ţiuni care necesită osificare.
Experimental, s-a administrat şobolanilor lăptişor de matcă oral timp de 7 luni. Hipofiza lor a scăzut sem­nificativ în greutate, comparativ cu grupul de control, care nu a primit lăptişor şi la care hipofiza a crescut corespunzător vârstei.
Cel mai interesant a fost un studiu clinic dublu orb, făcut pe 60 voluntari vârstnici, între 60 şi 78 de ani. Timp de 6 luni, jumătate dintre ei au primit zilnic câte 3 g de lăptişor de matcă dizolvat într-un suc; cei din jumătatea de control au băut sucul simplu. S-au făcut numeroase analize de sânge şi o examinare psiholo­gică. La final, principalele rezultate la grupul care a luat lăp­tişor au fost urmă­toarele: s-a îmbunătăţit scorul de sănă­tate mintală (în schimb, la grupul de control s-a men­ţinut scăderea obiş­nuită vârstei), au crescut numă­rul de hematii şi hemato­critul, a crescut indexul insuli­nic şi a scăzut glicemia matinală (a-jeune).

Un mister neelucidat

Când ne gândim la lăptişorul de matcă, e bine de reflectat asupra următoarei realităţi: în lume există o enormă diversitate de tipuri de nectar, de miere şi po­len, care constituie hrana albinelor, sub o formă sau alta. Cu toate acestea, lăptişorul de matcă, peste tot în lume, este foarte asemănător. Deşi îşi are originea în me­diul vegetal, prin transformările glandulare ale albi­nei, lăptişorul de matcă crud nu are corespondent ca eficienţă în lumea vegetală şi nici nu a fost până acum reprodus în întregime pe cale sintetică. Noi, oamenii, am ajuns în spaţiu şi pe fundul oceanelor, dar deocam­dată nu reuşim să înţelegem ce face albina, cu atât mai puţin să reproducem munca sa. Lăptişorul de matcă crud are o culoare alb-sidefie până la gălbui, un miros caracteristic, puţin aromat, un gust acidulat, astringent şi uşor picant. Aciditatea apropiată de cea a sucului gas­tric îl face uşor de tolerat. Conţine apă, circa 10-15% proteine, 10-15% glucide, 5% lipide, 2% alte substanţe. Are în compoziţie toţi aminoacizii esenţiali. Acizi cu acţiune antitumorală (acidul 10-hidroxi 2-decenoic), enzime şi co-enzime, o peptidă de tip insu­lină, care îl recomandă în diabet indiferent de tip, substanţe hetero­ciclice, acetilcolină (important neuro­transmiţător), oli­go­elemente (potasiu, fosfor, fier, calciu, siliciu), vita­mine. Cel mai bine este reprezentat complexul vita­mi­nic B. Vitamina C este prezentă doar sub formă de urme, iar vitaminele A, D, K şi E lipsesc. Aceasta a con­­stituit o mare surpriză pentru cercetătorii care pre­su­puneau că fertilitatea deosebită a mătcii ar fi în legă­tură cu vitamina E, supranumită şi a fertilităţii.

 

După mai bine de 40 de ani de când este studiat, compoziţia chimică a lăptişorului nu este pe deplin elu­cidată. Există încă un procent de circa 2-3% sub­stanţe nedeterminate, care nu au fost identificate oriunde a fost ana­lizat în lume. Cu ani în urmă, re­gretatul savant Ni­colae V. Ilieşiu spunea: “Într-un volum echi­valent unei doze homeopatice, lăptişorul de matcă con­centrea­ză o materie biologică atât de activă, complexă şi echili­brată ca raport de factori compoziţionali, încât este capabil să declanşeze proce­se şi fenomene ale căror efecte nu le putem explica şi justifica decât în parte”.

Utilizarea lăptişorului de matcă în diverse afecţiuni

Tot ceea ce am să vă descriu în următoarele rânduri reprezintă sinteza unei experienţe reale, aplicate de mine, sau de apiterapeuţi pe care îi cunosc personal şi în munca cărora am încredere. Din păcate, în cărţile de apiterapie, din 200 de pagini o să găsiţi doar 4-8 pagini despre lăptişorul de matcă, din care două pentru com­poziţia chimică. Tot acolo şi mai departe transmise pe Internet, sunt o serie de aprecieri din păcate neconfor­me cu reali­tatea, fără să aibă măcar o motivaţie clară.
Astfel, sunt autori care îl contraindică în sarcină. Nimic mai fals. Medicii Casei Regale din Anglia l-au recomandat Prinţesei Diana în sarcină, împotriva greţu­rilor. Aşa a ajuns un produs popular. La fel a fost în Ro­mâ­nia, contraindicat în leucemii. Dar pentru acţiunile sale antileucemice există nu numai explicaţie ştiinţifică, prin prezenţa în lăptişorul de matcă a acizilor adipic, pi­­melic, suberic, transdecendioic, transdecenoic şi hi­dro­­xidecanoic, ci şi practică, din fericire. Astfel, în Por­tugalia, cunoscutul apiterapeut Antonio Couto tra­tea­ză leucemii cronice şi acute cu lăptişor de matcă, în doze mari (10 ml/zi), administrat (de preferinţă) în frac­ţii mici, sublingual. Avem şi noi o proprie expe­rienţă simi­lară. Mai găsim că este contraindicat în boala Addi­son, când, de fapt, se ştie că susţine suprarenalele. În lo­cul dexametazonei administrată curent bolnavilor on­colo­gici, ar fi cu mult mai utilă administrarea de lăpti­şor de matcă, în scopul susţinerii măduvei hemato­gene şi fără efectele adverse ale corticoidului. La fel, se afir­mă că este contraindicat în afec­ţiuni acute infec­ţioase, când se cunosc efectele sale antimicrobiene şi antivi­rale. Menţionez experienţa unui bolnav de ence­falită virală, aflat în comă, şi salvat cu doze mari (50g/zi) de lăpti­şor. Sau îl veţi găsi nerecomandat, pen­tru că ar fi cancerigen, în doze mai mari de 2,5 g pe zi. Şi eu şi cei peste 100 de pacienţi ai mei cu scleroză multiplă, care au luat în medie 4-5 g de lăptişor de matcă pe zi, în ulti­mii 5 ani, ar fi trebuit să fim deja pe lumea cealaltă. Con­cluzia tristă este că unii autori de cărţi şi articole (mai ales din cele de pe Internet) nu au utilizat practic pentru ei şi pacienţi lăptişorul de matcă.
Prof. Bengsch (Germania), întrebat de Antonio Couto, care consideră că ar fi doza maximă admisă pen­tru lăptişor, a răspuns zâmbind: “Dacă unui bolnav de cancer i se dau şi de 3 ori pe zi câte 50 g de lăptişor, nu e prea mult”. Afirmaţia survine din expe­rienţa cli­ni­cienilor care nu au con­statat toxicitate la adminis­tra­rea lăp­tişorului de matcă oral. Adminis­trarea începe cu doze mici şi creşte treptat.
Desigur, lăptişorul de matcă le este contraindicat per­­soanelor aler­gice la el, şi trebuie administrat cu pre­­­cau­ţie persoanelor alergice la alte produse ale stupului.

Bolnavii de scleroză multiplă se pot vindeca cu lăptişor de matcă

 

În lume s-au făcut şi se fac numeroase studii cu privire la utilizarea clinică a lăptişorului de matcă, cât şi cercetări de laborator care pun în evidenţă calităţile sale excepţionale. Cele mai multe dintre ele nu sunt sprijinite de nici o autoritate, ci constituie eforturi per­sonale sau ale unui grup de entuziaşti. O excepţie feri­cită o face Japonia, unde lăptişorul de matcă a intrat în farmacopee, iar ministerul sănătăţii este deosebit de preo­cupat de utilizarea lui la nivel de masă. Aşa se face că japonezii consumă pe an circa 350 de tone de lăp­tişor de matcă; în cea mai mare proporţie, în jur de 80%, este importat din China.
În România, prof. Harnaj a pus în biroul lui Ceau­şescu un stup de observaţie, care permite să vezi ce se întâmplă în interior. Aşa l-a convins să finanţeze apicul­tura, cercetarea şi producţia. Simplu! Ca urmare, avem cel mai vechi institut de cercetare apicolă din lume. Cu toate acestea, producţia internă de lăptişor de matcă a scă­zut de la circa 5 tone anual, înainte de ’89, la câteva zeci de kilograme (Oros). Universitatea din Cluj, spre exem­plu, nu mai analizează de ani de zile nici un gram de lăptişor de matcă produs în Transilvania.
La noi, un grup foarte mic, de câţiva medici apitera­peuţi, a reuşit să demonstreze că bolnavii de scleroză mul­tiplă pot fi trataţi prin mijloacele medicinii natu­riste, în speţă api-fito-terapia, utilizând, alături de altele, lăptişor de matcă crud, în doze mari (4-10 ml/zi). Au fost obţinute şi RMN-uri curate, adică fără zone de demielinizare. Acest proces era considerat ireversibil până acum. Există deja un studiu clinic şi curând acest lucru va putea fi dovedit statistic.

Afecţiuni neurologice tratate cu lăptişor de matcă

În ultimul deceniu a crescut neaşteptat de mult inci­denţa bolilor cerebrale şi de sistem nervos, din care de­presia şi anxietatea ocupă locul I în morbiditatea ge­nerală în Europa. În unele cercetări japoneze s-a de­mon­strat că depresia se asociază cu scăderea ratei de mul­tiplicare diurnă neuronală din zona profundă a cre­ierului (hipocampus). Alte cercetări nipone au arătat capacitatea lăptişorului de matcă de a determina apa­riţia de noi neuroni, oligodendrocite şi astrocite, care se dezvoltă din celulele stem nervoase. Ceea ce susţine un lucru deja cunoscut din practică, anume efectele an­tidepresive ale acestuia.
În tratarea SLA s-au dovedit utile în practică doze mari de lăptişor de matcă (8-10ml/zi). La copiii autişti îmbunătăţeşte activitatea cerebrală (circa 2-4 ml/zi).
Deja se cunoaşte eficienţa lăptişorului în scleroza mul­tiplă, împreună cu tinctura de propolis, veninul de al­bine (strict sub supraveghere medicală), polen, zeolit, alte plante medicinale, remedii Bach şi elixirele stu­pului.

 

Tratamentele cu celule stem injectabile practicate în Europa şi China de ani de zile pentru scleroza multi­plă nu au salvat nici un pacient, din păcate. Costurile sunt foarte mari, promisiunile exagerate, aşteptările pa­cienţilor pe măsură, iar rezultatele sunt doar o îmbu­nă­tăţire a stării generale de moment, care se stinge în câ­teva săptămâni, probabil odată cu consumarea celu­lelor stem injectate.
Referitor la Alzheimer, în Japonia se vorbeşte deja de mai mulţi ani de prezenţa unui amiloid care ar de­clanşa apariţia bolii. Se ştie, de asemenea, că este impli­cat aluminiul, care, din păcate, e atât de prezent în industria alimentară şi cosmetică. În septembrie 2012, în SUA, Suzana la Monte, neuropatolog la Şcoala Medi­cală Alpert a Universităţii Brown (Rhode Island), lan­sea­ză ipoteza că maladia Alz­heimer ar putea fi o afecţiune metabolică, rezultat al regi­murilor alimentare nepotrivite, cu exprimare neurologică. Unii specialişti s-au precipitat să rede­numească această suferinţă Dia­bet tip 3. În ce mă priveşte, eu recomand în tratarea ma­la­diei Alzheimer lăptişor de mat­că crud (3-4 ml/zi), polen crud (4-6 linguriţe/zi), zeolit (elimi­nă metalele în surplus, inclusiv aluminiul) şi regim alimentar adecvat.

Cancerul şi lăptişorul de matcă

În ceea ce priveşte afirmaţia nefericită că lăptişorul de matcă ar hrăni tumorile, voi prezenta lucrurile în felul următor. În via­ţă e bine să fii sincer, indiferent de costurile de mo­ment. Personal, declar că sunt uneori depăşită de anu­mite proceduri medicale în oncologie şi hematologie, de medicaţia sau interpretarea markerilor tumorali. Dar tot la fel de bine mă gândesc că şi oncolo­gii şi hemato­lo­gii nu sunt la curent cu noutăţile în ceea ce priveşte studiul şi efectele unor produse naturale. Dacă la noi, unii medici au afirmat public că lăptişorul de matcă “hrăneşte tumorile”, adică e cancerigen, în lumea api­terapiei este cunoscut ca fiind de fapt… anti-canceri­gen… Această acţiune anti-cancerigenă se datorează în mare parte prezenţei acizilor 10-OH-decenoic, 10-OH-decanoic, sebacic şi panto­tenic. Pacienţii care sunt con­sideraţi cu şanse în maniera medicinii alopate pot face tratamentele propuse fără rezerve. Dar cei care sunt con­side­raţi din start ca fiind fără şanse, pentru care mo­tiv să mai fie operaţi, iradiaţi şi chemo-trataţi? Lăsaţi aceste cazuri disperate să-şi aleagă trata­men­tul, de vre­me ce medicina ştiinţifică se de­cla­ră neputincioasă.
Lăptişorul de matcă crud poate fi utilizat în onco­logie şi hematologie pe două direcţii. La pacienţii care fac chimioterapie, radioterapie şi/sau corticoterapie, ca adjuvant, înainte de a se observa o înrăutăţire a stării ge­nerale şi a analizelor de sânge. Dacă starea generală s-a alterat deja, introducerea lăptişorului este mai mult decât necesară, în combinaţie cu alte remedii naturiste, după caz, cum ar fi zeolitul, propolisul şi polenul, pen­tru a repune cât de cât pacienţii într-o situaţie care să le permită utilizarea în continuare a tratamentului alopat. Este de preferat în locul dexametazonei, eritropoietinei şi similarelor. A doua cale de acţiune, în ideea unui tra­tament naturist 100% al cancerului, este în combinaţie cu alte mijloace şi metode cu valoare antitumorală, cum ar fi zeolitul, propolisul, obligeana şi rostopasca, die­toterapia, acupunctura, apipunctura ş.a.

Calitatea lăptişorului de matcă, falsuri, surse

Legislaţia românească permite oricărui procesator care ambalează în România un produs importat ca ma­te­rie primă să se declare producător. Evident, produsul devine românesc… Pe această speculaţie legislativă se bazează o întreagă pseudo-producţie de alimente şi su­plimente. Firme dotate cu spaţiu de depozitare şi bani pentru reclamă umplu rafturile magazinelor cu “bună­tăţi”.
Lăptişorul de matcă din Europa provine în proporţie de peste 90% din China. Pe de altă parte, este produsul apicol cu cea mai mare volatilitate a preţului. Îl puteţi cumpăra de la sursă, cu 1 dolar 50 de grame, sau cu 10 dolari. Depinde ce vreţi să cumpăraţi. În Europa, ajunge să fie vândut cu 10-20 de euro 50 g, cum e în România, sau 100-150 de euro în Franţa, pentru aceeaşi cantitate. Recordul îl deţine Macedonia, unde 50 de grame de lăpti­şor de matcă din producţie locală ajunge la 250 de euro. Aşa că, în mod evident, cumpărătorii sunt bulver­saţi şi nu ştiu ce să aleagă. Repet: toate studiile realizate în Japonia sunt făcute cu lăptişor de matcă importat, în primul rând din China, şi în mai mică măsură din Tai­wan. Problema e: de unde din Chi­na? Dacă alegi doar oferte de pe Internet, cele mai ieftine, în mod sigur pri­meşti un produs de slabă calitate. Sigur, unii dintre cititori se vor întreba în ce măsură am dreptate, pentru că au consumat lăptişor de matcă din mai multe surse şi s-au simţit bine. Aduceţi-vă aminte ce spunea dom­nul Ilieşiu: “doze homeopatice (adică foarte mici-n.n.) pot declanşa şi genera stări de bine”. Dar de aici şi până la tratarea unor pacienţi cu suferinţe grave, poate fi o distanţă. Pe acest lucru se şi bazează “industria” apicolă şi simplii comercianţi. Ei ştiu că produsul, oricât ar fi de prost, până la urmă dă nişte rezultate, se simte o îmbunătăţire. Dar pentru oamenii care au suferinţe grave, sau şi mai rău, au zilele numărate, este stringent să le poţi oferi un lăptişor de matcă de bună calitate. Acesta este motivul pentru care, profi­tând de faptul că anul trecut Con­fe­rinţa Internaţională Api­medica s-a desfăşurat în China, m-am deplasat acolo cu ceva timp înainte, special pen­tru a sta de vorbă cu o serie de produ­cători locali şi ca să văd cu ochii mei o serie de capacităţi de pro­ducţie. De acolo m-am îndreptat spre Japonia, ca să-mi con­firm sau să-mi infirm bănuielile în legătură cu calitatea unor mos­tre de lăptişor de matcă. Abia în felul acesta poţi să ai o imagine clară asupra a ceea ce poţi cum­pă­ra dintr-o ţară precum China. Cu toate acestea, pentru a avea convingerea că loturile de produse respectă, în timp, calitatea iniţială, este preferabil importul de lăp­tişor de matcă din China comercializat

 

prin Germania, cu toate cheltuielile aferente, dintr-un motiv simplu: analizele de laborator care pot evidenţia corectitudinea produsului sunt dificil de realizat la noi. În schimb, în Germania, ţară riguroasă, unde lăptişorul este asimilat medicamentelor, analizele se fac pentru fiecare lot cu exigenţa corespunzătoare.
Precum este multă miere falsă pe piaţă, la fel există şi lăptişor contrafăcut. Falsificarea “naturală” a lăpti­şo­rului de matcă se face, în modul cel mai elaborat, prin mixare cu triturat de larve de matcă şi albină. Iar în mod banal, cu ou sau gălbenuş de ou, amidon etc. Modifică­rile fizico-chimice şi analizele microscopice pot pune în evidenţă aceste falsuri. Lăptişorul de matcă conţine o serie de impurităţi care îl fac identificabil ca origine. Nu există lăptişor de matcă pur. Grăuncioarele micro­sco­pice de polen din lăptişor pot fi identificate şi pot da o indicaţie geografică prin faptul că anumite plante se găsesc doar în anumite areale; flora Chinei prezintă mari diferenţe faţă de flora noastră. Mai deli­cată este situaţia lăptişorului care aparent fizico-chimic este în re­gulă, dar este slab calitativ, pentru că stupii sunt hră­niţi artificial cu zahăr şi soia, activitatea albinelor este limitată pen­tru a reduce drastic consumul, albinele sunt tratate medicamentos deoarece inevitabil se îmbolnă­vesc ori sunt sensibile la paraziţi, to­tul în scopul unei producţii cât mai mari. Se mai prac­tică şi o adulterare chimică, mai greu de evidenţiat, căci necesită labora­toare performante; de exemplu adău­garea de acid 10-OH-decenoic, cu valoare antitumo­rală, care permite creş­terea preţului la sursă etc. Este, până la urmă, lesne de înţeles că un produs bun nu stă pe orice raft.

Lăptişorul de matcă Ballot-Flurin (Franţa)

Se situează, probabil, pe treapta cea mai înaltă, într-o clasificare a variantelor de lăptişor de matcă cu­noscute. Este atât de special pentru că la temelia activi­tă­ţii acestei com­panii stă colaborarea cu albina, şi nu exploatarea ei. Catherine Ballot-Flurin a pus bazele aces­tei metode în urmă cu 30 de ani. În timp, s-au dez­voltat toate detaliile. Albinele sunt urmărite atent, li se satisfac toate necesităţile fizice şi energetice, în acord cu ritmurile siderale, trăiesc într-un mediu na­tural, hrana lor este doar cea pro­venită din stup, apicultorul ia din producţia lor doar surplusul, nu sunt niciodată for­ţate la nici o acti­vitate, sau tratate chimic. Duc o viaţă armonioasă, iar rezultatul este că produsele unui aseme­nea stup sunt curate chi­mic şi energetic. Faţă de ace­leaşi produse obţinute în apicultura convenţională, ele au o compoziţie chimică mult mai îmbelşugată în prin­ci­pii active şi, în plus, o încărcătură energetică bogată şi armonizatoare. Sunt nişte concentrate care permit efecte surprinzătoare, la doze mai mici decât cele obiş­nuite. Fenomene alergice practic nu au fost constatate. Lăptişorul de matcă Ballot-Flurin este filtrat manual, fără centrifugare; se pune manual în recipiente, în orele de după recoltare, şi se păstrează la frigider, fără con­gelare.
Printre utilizatorii celebri ai lăptişorului de matcă se mai numără: Prinţul Philip al Marii Britanii; Sarah – ducesă de York; Margaret Thatcher; Cliff Richard; Kim Wilde; Barbara Cartland; John McEnroe; Sebastian Coe – alergător pe distanţe medii (800 şi 1500 m), câştigător a 4 medalii olimpice; Frank McLin­tock – fost căpitan al echipei de fotbal Arsenal; Lucinda Green – fostă componentă a lotului olimpic de călărie al Marii Britanii ş.a. Lăptişorul de matcă este deosebit de popu­lar în Marea Britanie, Japo­nia şi Israel, în mediile perso­nalităţilor şi sportivilor pentru: mărirea vitalităţii, energiei şi a rezistenţei la efort, îmbunătăţirea stării ge­nerale fizice şi de sănătate, reducerea frecvenţei leziu­nilor din activitatea sportivă prin îmbunătăţirea statu­sului muscular şi al transmisiei impulsurilor nervoase, accelerarea proceselor de refa­cere, ameliorarea proce­selor artritice asociate efortului şi traumatismelor, îmbu­nătăţirea stării sistemului res­pirator, îmbunătăţirea capacităţilor mentale, a con­cen­trării, asimilării şi agili­tăţii, prelungirea duratei de acti­vitate sportivă, reduce­rea stresului şi a stării de ner­vo­zi­tate din perioada com­petiţională.

Păstrarea şi transportul lăptişorului de matcă
Lăptişorul de matcă se păstrează bine la 0-4 grade Celsius. În frigider vă recomand să-l păstraţi în spate, ca să nu fie afectat de schimbările de temperatură gene­rate de deschiderea repetată a uşii. După ce l-aţi folosit, să nu-l uitaţi pe undeva prin cameră. În timp, dacă nu-l păstraţi corect, poate căpăta o culoare cenuşie. Nu este compromis total, dar valoarea lui biologică a scăzut. Transportul pe durată limitată, chiar vara, nu trebuie să vă îngrijoreze, pentru că el conţine un principiu anti­biotic natural, în foarte mică cantitate, însă suficient pentru a-i prezerva calitatea.

Terapia anti-îmbătrânire (anti-aging)

Voi aborda altfel procesul de îmbătrânire. Eu cred că noi începem să îmbătrânim din clipa în care credem şi începem să ne comportăm ca nişte oameni bătrâni. Cre­ierul este cel mai complex sistem biologico-infor­ma­ţional din universul cunoscut. Anumite filozofii şi doctrine cred că prin forţa sa, gândul poate genera reali­tăţi concrete. De curând, acest lucru a început să fie luat în serios şi studiat. Aşadar, încercaţi să vă gândiţi că viaţa e cel mai preţios dar şi că trăiţi în tinereţe! Să nu ne grăbim spre bătrâneţe, ci să o lăsăm să ne ajungă ea, atunci când va putea să ne atingă… Ca tratament efi­cient, recomand 2-4 ml de lăptişor de matcă şi 30-50 g de polen crud pe zi, în amestec sau separat, cinci zile pe săptămână.
În final, mulţumesc pe această cale tuturor pacien­ţilor mei, care m-au onorat cu încrederea lor în aceşti ultimi ani, extrem de grei pentru mine.

Dr. CRISTINA AOŞAN, membru în Comisia de Apiterapie a Apimondia

Sursa :formula AS

Lasă un răspuns