Datini, traditii, obiceiuri in Februarie, o luna misterioasa

datini-traditii-obiceiuriSfântul Mucenic Trifon – 1 februarie

Celebrat la 1 februarie pentru a proteja recoltele de stricăciunile insectelor, Trif Nebunul este patronul insectelor dăunătoare: omizi, lăcuste, viermi, gândaci, fiind sinonim cu Trif. În această zi, în calendarul bisericesc se celebrează Sfântul Mucenic Trifon.

Conform tradiţiilor populare, Trif Nebunul ar fi fost un om necuviincios care ar fi speriat-o pe Maica Domnului în timp ce mergea, după datină, la biserică, la 40 de zile de la naşterea Pruncului Iisus Hristos, pentru moliftă. Se fac slujbe pentru protecţia livezilor şi semănăturilor de dăunători.
Ca patron al insectelor, Trif Nebunul se mai numeşte local Trifonul Viermilor.

Stretenia pe 2 februarie

La 40 zile dupa Craciun, la 2 februarie, cand biserica ortodoxa sarbatoreste Intampinarea Domnului, spiritualitatea populara pastreaza sarbatoarea numita Stretenie sau Ziua Ursului. Se considera ca in aceasta zi anotimpul rece se confrunta cu cel cald, sarbatoarea fiind un reper pentru prevederea timpului calendaristic.

Oamenii puneau schimbarea vremii pe seama comportamentului paradoxal al ursului, numit Al Mare sau Martin. Pentru a castiga bunavointa animalului salbatic, ei asezau pe potecile pe unde obisnuia sa treaca acesta, bucati de carne sau vase cu miere de albine.

Se considera ca puterea acestui animal era transferata asupra oamenilor, in special asupra copiilor, daca acestia se ungeau, in ziua de 2 aprilie, cu grasime de urs.

Bolnavii de „sperietoare” erau tratati in aceasta zi prin afumare cu par smuls dintr-o blana de urs.

Se credea ca, daca in aceasta zi este soare, ursul iese din barlog si, vazandu-si umbra, se sperie si se retrage, prevestind, astfel, prelungirea iernii cu inca 6 saptamani. Dimpotriva, daca in ziua de Stretenie cerul este innorat, ursul nu-si poate vedea umbra si ramane afara, prevestind slabirea frigului si apropierea primaverii.

 .

Legenda Sf. Haralambie – 10 februarie

Sf. Haralambie este cel care are putere asupra ciumei, holerei si a mortii. In icoane apare tinand ciuma de lant. Fiindca tamaduia oamenii si animalele fara plata, lumea l-a facut sfant pe Haralambie, patron al ciumei, praznuit in 10 februarie.

Se zice ca, in vremea cand Dumnezeu impartea pravila fiecarui sfant, Haralambie a intarziat. Ca sa nu-l lase sa plece cu mana goala, Dumnezeu i-a dat o căţea legata la gat cu un lant de aur. Sf. Haralambie tinea Ciuma legata de lant si o slobozea numai cand oamenii isi pierdeau credinta; atunci ciuma decima populatia.

Datini, traditii, obiceiuri de 10 februarie

  • Femeile fac un colacel, il coc inainte de rasaritul soarelui, il rup in patru bucati pe care le arunca in cele patru vanturi.
  • Altele, goale pusca, fug in jurul casei de trei ori; de casa lor nu se mai apropie necuratul. Sfantul a lasat cu limba de moarte ca unde se va gasi o bucatica din trupul lui, locul acela sa fie in veci ferit de ciuma.
  • Pentru paza vietii si a gospodariei se stropesc cu apa sfintita gradinile si vitele; boii nu se injuga.
  • Se face pomana pentru cei care n-au murit de moarte buna; se duce coliva la biserica sau grau curat; boabele sfintite de preot se dau vara la pasari, ca sa nu le atinga boala. Oamenii duc colaci la biserica si mananca din ei cand sunt bolnavi.
  • Cu coliva sfintita se ung pomii pe tulpini, ca sa nu se usuce in timpul verii;
  • Cine tine aceasta sarbatoare are parte de cai buni si sanatosi, nu le schiopateaza vitele si nu le mananca lupii.
  • Se tine pentru camp, ca sa nu distruga gandacii si viermii recolta.
  • Daca azi ploua, va mai ploua inca 40 de zile.

Obiceiuri de 11 februarie – Vracii; Vlasii; Moarte de mucenici

Sf. Mucenic Vlasie era din cetatea Sevastia si a trait pe vremea imparatului Diocletian. Prin viata fara prihana si impodobita cu fapte bune, a fost uns episcop in cetatea sa. Prigonit pentru credinta in Hristos, Sf. Vlasie s-a retras in pustie, unde a trait in post si rugaciune.

Tradat de un vanator a fost prins si supus la grele cazne. Vazandu-l in temnita in suferinta, plin de sange, sapte femei si doi copii au imbratisat credinta crestina aratand multa ravna in slavirea lui Hristos. Pentru taria credintei lor, au fost decapitati toti, primind astfel, impreuna cu sfantul, moarte de mucenici.

  • „Daca nu-l tin pe Sf. Vlasie, femeile insarcinate nasc copii schimonositi”
  • Cel ce a pierdut ceva sa se roage acestui sfant si isi recupereaza paguba.
  • Este tinut si pentru boli. Acum se intorc pasarile migratoare, li se deschide ciocul si incep a canta.
  • Sarbatoarea este respectata de agricultori, pentru a preveni stricaciunile aduse recoltelor de pasarile padurii, si de femeile gravide, pentru a naste copii sanatosi.
  • Cel ce se roaga de Sf. Vlasie niciodata nu ramane fara parale in punga.
  • Ziua poate fi praznuita pentru nepoti, surori, nurori – sa nu li se intample ceva.

Cap de Primavara, DRAGOBETELE – 24 FEBRUARIE

Dragobete este patronul autohton al dragostei si al bunei dispozitii, celebrat in data de 24 februarie. In unele traditii, el este considerat Cap de Primavara, Cap de Vara, fiu al Babei Dochia si cumnat cu eroul vegetational Lazarica.

La Dragobete, pasarile migratoare se strang in stoluri, ciripesc, imperecheaza si incep sa-si construiasca cuiburile.
Asemanator pasarilor, fetele si baietii trebuiau sa se intalneasca pentru a fi indragostiti pe parcursul intregului an.

Fetele si feciorii obisnuiau sa iasa la padure pentru a culege flori de primavara, iar fetele se intorceau alergand, urmarite fiind de tinerii carora le erau dragi.

Exista cateva rituri si credinte care insotesc aceasta sarbatoare. Astfel, de Dragobete nu se sacrifica nici un animal, femeile casatorite trebuie sa atinga un barbat din alt sat pentru a fi dragastoase tot anul, fetele strang zapada si pastreaza aceasta apa pentru a o folosi in rituri de dragoste si pentru frumusete.

27 februarie – Duminica Lasatului Secului de Carne

O alta traditie a lunii februarie se sarbatoreste in 27 februarie, in Duminica Lasatului Secului de Carne, in Banat, in Transilvania, tinerii obisnuiesc sa aprinda focuri pe dealurile din jurul satului: danseaza in jurul lor sau sar peste ele, avand credinta ca astfel se vor curati.

De asemenea, rotesc prin aer taciuni aprinsi sau rostogolesc in jos pe dealuri hodaite aprinse. Obiceiul este cunoscut sub denumiri precum Alimori sau Hodaitele si marcheaza terminarea iernii si venirea primaverii.

surse www.crestinortodox.ro, traditiisibiene.ro

V-ar mai putea interesa ...

  • Produse asociate
  • Sfaturi asociate

Nu exista relationari.

  • obiceiuri-traditii-martisor

    Obiceiuri si traditii in Martie

    OBICEIURI ŞI TRADIŢII ALE LUNII MARTIE sursa: Eliza Crăciun bcucluj.ro Obiceiuri si traditii in Martie Martie este prima lună a calendarului roman şi luna a treia conform calendarelor Iulian şi Gregorian. Această lună a fost dedicată lui Mars, zeul războiului, iar denumirile populare păstrează rădăcina cuvântului originar (Marta – Mărţişor – Marţ). O altă denumire a lunii şi anume Germinar, ne duce automat cu gândul la speranţă, la viaţă, la … mai multe →
  • Medicina holistica medicina viitorului

    Medicina holistica – medicina viitorului?

    Medicina holistica – medicina viitorului? (dr.farm. Ovidiu Bojor – sursa Formula As) „Tratamentul holistic inseamna sa vindeci concomitent trupul si sufletul, prin toate mijloacele” – In studiile si articolele pe teme de sanatate, se foloseste, in ultima vreme, un termen la mare „moda”, pe care v-as ruga sa il explicati: medicina holistica. – Conform medicinii chineze, tot ceea ce este viu poseda energie (denumita Qi), forta energetica vitala sau activitate … mai multe →

Comentarii ...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *