Posted on

STIMULAREA IMUNITATII LA COPII

MIROS

STIMULAREA IMUNITATII LA COPII

Stimularea imunitatii la copii

Cum ne dăm seama dacă avem un sistem imunitar slăbit? Stările de oboseală, răcelile frecvente, astenia, alergiile ne pot da câteva indicii despre starea organismului nostru.

Pentru a  remedia carenţele din organism în primul rând trebuie să ne gândim la stilul nostru de viaţă, cât de sănătos mâncăm ; să nu uităm că alimentul trebuie să fie şi medicamentul nostru.

Pentru STIMULAREA IMUNITATII LA COPII vă recomandăm:

Ceai ECOIMUN  câte o căniţa de 3 ori pe zi, în care adaugăm gemoderivat de Măceş şi Cătină. Dimineaţa pe stomacul gol  o fiolă de Lăptişor de matcă liofilizat, iar la prânz şi seară câte o linguriţa de IMMUNFLOR, care ajută  la  protejarea în mod natural a sistemului  imunitar datorită compoziţiei sale formată din gemoderivate, extracte din plante si probiotice.

Un alt produs Pentru STIMULAREA IMUNITATII LA COPII ce  poate fi administrat cu succes în această perioada este Uleiul din ficat de cod, care prin aportul de omega 3 si vitamina D ajută la dezvoltarea sistemului osos, a creierului şi nu în ultimul rând la apărarea în faţa infecţiilor. Pe parcursul  zilei daţi copilului Ceai din Fructe de Pădure  . Uleiul SALV 7 conţine ulei din cimbru, cimbrişor, salvie, melisă, busuioc, isop, mentă, cu proprietăţi antivirale, antibacteriene, antifungice şi antiparazitare, ce poate fi adăugat în mâncare  sau pe o bucăţica de pâine ( la copii între 1-4 ani , 10-20 picături de 3 ori pe zi, la cei peste 4 ani o linguriţa de 2-3 ori pe zi) .

Un alt produs 100% natural Pentru STIMULAREA IMUNITATII LA COPII. este Siropul  Immunomix  şi se poate administra la copii începând cu vârsta de 2 ani.

Stresul poate fi prezent şi în rândul copiilor,aşa că nu trebuie ignorat, de aceea e foarte important să  facem cure de aer curat , timpul de calitate petrecut alături de cel mic stimulând şi acesta imunitatea copilului dumneavoastră.

E bine ca Pentru STIMULAREA IMUNITATII LA COPII.  in patutul sau pe masa de lucru sa fie inconjurat de permute cu plante Farmacia Naturii: Antigripala,si antistres si insomnie.Aromele ce se degaja din plante stimuleaza memoria ,relaxeaza ,induc un somn odihnitor.

Să aveţi o toamnă frumoasă, lungă şi mult succes copiilor în noul an şcolar!

Pentru sugestiii si consultanta vas tam la dispozitie :0728970915,0234537346

farmacia_naturii@yahoo.com.

Fitoterapeuti :Aurora Smeu,Alina Sandu

 

 

Posted on

Vitamine si minerale din plante

Vitamine si minerale din plante .Plantele medicinale sunt un bun tratament pentru ca ele contin multe minerale si vitamine necesare organismului uman atunci cand este slabit.

Vitaminele

Vitamina A mareste imunitatea, imbunatateste vederea, previne bolile de piele si este necesara pentru cresterea oaselor.

Mai mult, are un aport important in formarea si cresterea danturii, dar ajuta si la incetinirea procesului de imbatranire.

Sursele naturale de vitamina A sunt lucerna, menta, coada calului, lamaia, trandafirii, salvia, violetele, urzicile, ovazul.

Aceste plante medicinale mai contin si riboflavina sau vitamina B, care ajuta la formarea celulelor rosii, este foarte importanta pentru cresterea parului, a unghiilor, dar previne si trateaza si cataracta.

Foarte importanta in procesul de crestere este vitamina B1, care mai are rolul de a mari capacitatea de concentrare, intareste sistemul imunitar, elimina stresul si imbunatateste digestia. Plantele bogate in vitamina B sunt: lucerna, musetelul, brusturele, schinduful, ardeiul rosu, frunzele de zmeura, trifoiul si salvia.

Vitamine si minerale din plante

Pentru anemici, vitamina B12 continuta de lucerna, alga marina sau hamei este cel mai bun tratament. Iar vitamina C va este recomandata daca aveti imunitatea scazuta, va simtiti obositi, slabiti si nu aveti pofta de mancare. Ardeiul rosu, ovazul, trandafirii, frunzele de zmeura, brusturele sau macrisul pot fi alegerile cele mai bune. Mai mult, aceste plante pot ajuta la prevenirea cancerului si la depasirea starilor tensionate.

Estentiala pentru absorbtia calciului si fosforului, vitamina D este foarte importanta pentru sistemul osos. Ajuta la buna functionare a glandei tiroide, previne cancerul si creste imunitatea organismului. Coada calului, lucerna, urzica si patrunjelul sunt cele mai sigure surse de vitamina D.

Vitamine si minerale din plante

Vitamina E este un puternic antioxidant, previne cancerul si afectiunile cardiovasculare, dar are un rol important si in reproducere, asigurand functionarea normala a glandelor sexuale. Este foarte importanta in prevenirea deteriorarii celulare si ajuta la reducerea tensiunii arteriale.

Sursele medicinale sunt papadia, urzicile, zmeura, trandafirii si lucerna.

 

Calciul preluat din alimentatie ajuta la intarirea structurii osoase, a danturii si a ritmului cardiac.

Previne crampele musculare si poate fi preluat din ardeiul rosu, musetel, cicoare, lamaie, menta, patlagina, violete sau ovaz.

Cromul este vital pentru sintetizarea glucozei si a metabolismului colesterolului, grasimilor si proteinelor, mentine un nivel normal al tensiunii arteriale, dar si al glicemiei.

Vitamine si minerale din plante

Poate fi preluat din coada calului, lemnul dulce, trifoi, coada soricelului.

Cuprul are proprietatea de a transforma fierul din alimentatie in hemoglobina. Este foarte important pentru oasele sanatoase si articulatii, iar cea mai bogata sursa medicinala de cupru este coada calului.

Vitamine si minerale din plante

Fierul este esential pentru metabolism. Carentele acesei minerale conduc la anemii, iar pentru prevenirea lor cele mai potrivita plante medicinale sunt uva ursi, musetelul, cicoarea, fenelul, coada calului, lamaia, lemnul dulce sau algele.

Vitamine si minerale din plante

Magneziul previne deteriorarea tesuturilor si este un bun tratament impotriva pietrelor la rinichi.

Poate fi preluat din ovaz, zmeura, menta, musetel, lucerna, salvie sau lemn dulce.

Bibliografie : Dr.ing. Iuliana Barbu Sanatos si Fericit

Posted on

CEAI CU 33 plante BIO pentru cataplasme

CEAI CU 33 plante BIO pentru cataplasme

      

      Regeneranta, cicatrizanta, nutritiva

Cataplasmele sunt folosite pentru regenerarea si eliminarea unor afectiuni ale pielii, in dureri articulare,varice,acnee ,furuncule in afectiuni respiratorii (cataplasme calde), oriunde este nevoie de hranirea si regenerarea tesuturilor prin transfera  substantele si energia vindecatoare de la planta spre corpul uman. In urma acestui transfer, tesuturile se refac miraculos, organele isi normalizeaza activitatea, tumorile si infectiile se retrag, activitatea nervoasa este restabilita. Prin intermediul cataplasmelor, acest transfer benefic de la planta spre om se realizeaza extrem de rapid si eficient.
Compozitie

Mod de folosire : Intr-un vas curat, de preferat din portelan sau sticla, vom pune pulberea si putina apa la temperatura camerei, apoi vom amesteca, adaugand progresiv apa pana cand obtinem o pasta omogena. In general, pentru o cataplasma simpla avem nevoie de 1-2 pumni de planta uscata. Pasta obtinuta din pulberea de planta si apa se pune intr-un tifon simplu si se aplica in strat de grosime medie (5 mm) pe intreaga suprafata a pielii. Acoperim apoi cataplasma cu un alt tifon steril si deasupra, daca mai este necesar, punem o bucata de nailon sau chiar o punga curata, pentru a evita pierderea prea rapida a umiditatii. Strangem in final totul cu o fasa si lasam mai departe plantele sa-si indeplineasca menirea lor vindecatoare. Cataplasmele caldeAcestea au un rol aparte in tratamentul anumitor afectiuni care necesita aparitia transpiratiei sau incalzirea locala. Modul de preparare in acest caz presupune inmuierea plantelor pe o baie de abur.

Contraindicatii:alergii la una din componente CEAI CU 33 plante BIO pentru cataplasme

 Timpul de mebtinere Poate sa varieze de la cateva minute la o ora sau chiar mai mult
Definitie

Termenul de cataplasma se refera la aplicarea externa a plantelor sau a remediilor naturale sub forma de pasta (pasta realizata din pulbere amestecata cu apa) sau a plantelor in stare proaspata pe diferite zone ale corpului. Mentinerea unui astfel de preparat natural pe o zona a corpului, o perioada de timp ce poate varia de la 5-10 minute pana la cateva ore, in functie de tipul de preparat folosit, face ca principiile active vindecatoare sa ajunga cu eficienta maxima in zona care este afectata de boala.
Substantele cu proprietati curative din plante sunt absorbite prin piele si sunt preluate gradat in circulatie prin vasele sanguine capilare. Totodata, ele patrund si in circuitul limfatic local de unde se raspandesc, gradat, in tesuturile si chiar organele invecinate. Spre deosebire de aplicatiile interne care necesita o foarte mare atentie, mai ales in cazul unor plante puternic iritative sau cu un anumit grad de toxicitate, in aplicarea externa aceste contraindicatii sunt mult reduse, pielea si sistemele de aparare ale organismului comportandu-se ca un veritabil filtru care limiteaza absorbtia unor substante care ar fi daunatoare in cantitati mari.
CEAI CU 33 plante BIO pentru cataplasme
Afectiuni care pot fi tratate cu ajutorul cataplasmelor

Practica straveche de administrare a plantelor, cataplasma a fost utilizata de-a lungul timpului mai ales in afectiunile situate la “periferia” corpului, la nivelul pielii, articulatiilor si tesuturilor superficiale. In acelasi timp, insa, realizate in mod adecvat, cataplasmele pot sa actioneze intr-un mod cu adevarat miraculos si in tulburarile organelor interne. Nu sunt putini cei care au experimentat banalele, dar eficientele aplicatii pe care bunicii nostri le cunosteau, cu mamaliga calda, cartofi inmuiati in alcool, sare, sau hrean in zona pieptului si a gatului in cazurile unor raceli, gripe, bronsite sau chiar pneumonii. Prin mentinerea cataplasmelor perioade mai lungi de timp, se poate determina aproape orice tip de actiune dorim in sfera organelor vitale. Exista astfel cataplasme cu efecte depurative si laxative, aplicatii care favorizeaza eliminarea calculilor renali si biliari, aplicatii contra aritmiilor cardiace, a tulburarilor respiratorii, a disfunctiilor organelor genitale, cataplasme contra afectiunilor pulmonare, cataplasme cu rol calmant si linistitor in cazurile de gastrite etc.
Mai ales in cazurile in care tratamentul intern devine greu suportabil sau dificil de administrat, aplicatiile cu pasta din plante pot sa se dovedeasca salvatoare. Cu toate acestea, in afara unor situatii extreme, este bine ca tratamentul diferitelor tulburari sa fie realizat pe ambele cai – atat prin remediile interne, cat si prin cele aplicatiile externe. Daca vom adauga la aceste tipuri de tratament si o alimentatie adecvata, in care vom urmari sa evitam alimentele nocive pentru organism, cum ar fi zaharul, cafeaua, alcoolul, carnea etc., reusita tratamentului si vindecarea vor fi mult accelerate.

Modul de preparare CEAI CU 33 plante BIO pentru cataplasme

Acesta difera de la caz la caz in functie de afectiunea tratata, tipul de planta sau de remediu pe care dorim sa-l folosim, precum si de zona pe care vom realiza aplicarea. Iata in continuare cateva linii comune de preparare.
Pentru realizarea unei cataplasme avem nevoie de: plante de calitate buna, o rasnita electrica pentru obtinerea pulberii de planta uscata, tifon, o bucata de nailon, fasa sterila, putina apa.

Cataplasmele reci

Din plantele uscate pe care le-am selectat pentru cataplasma, vom realiza o pulbere fina, cu ajutorul rasnitei electrice. Intr-un vas curat, de preferat din portelan sau sticla, vom pune pulberea proaspat obtinuta si putina apa la temperatura camerei, apoi vom amesteca, adaugand progresiv apa pana cand obtinem o pasta omogena. In general, pentru o cataplasma simpla avem nevoie de 1-2 pumni de planta uscata. Pasta obtinuta din pulberea de planta si apa se pune intr-un tifon simplu si se aplica in strat de grosime medie (5 mm) pe intreaga suprafata a pielii. Acoperim apoi cataplasma cu un alt tifon steril si deasupra, daca mai este necesar, punem o bucata de nailon sau chiar o punga curata, pentru a evita pierderea prea rapida a umiditatii. Strangem in final totul cu o fasa si lasam mai departe plantele sa-si indeplineasca menirea lor vindecatoare.

Cataplasmele calde

Acestea au un rol aparte in tratamentul anumitor afectiuni care necesita aparitia transpiratiei sau incalzirea locala. Modul de preparare in acest caz presupune inmuierea plantelor pe o baie de abur. Pentru aceasta, deasupra unui vas cu apa in clocot se pune, intr-o sita, planta intreaga (nemacinata) si se mentine astfel pana cand se incalzeste si se inmoaie. Dupa aceasta se aplica pe zona afectata in modul descris anterior. Astfel de aplicatii sunt folosite in mod frecvent in terapiile populare, mai ales in cazul unor plante cum ar fi coada calului, nalba sau tataneasa. Uneori se recomanda chiar amestecarea, in final, a acestor plante cu putina sare grunjoasa incalzita, pentru a mentine temperatura ridicata.

Cataplasmele cu plante proaspete

Din plantele proaspete se realizeaza o pasta cu ajutorul unui blender (mixerul electric) sau cu masina de tocat. Pentru o cataplasma de marime medie sunt necesari 1-2 pumni de planta. Pasta de plante se inveleste in tifon (strat simplu). Se aplica pe locul afectat timp de 1 ora. Exista si cazuri in care se pot realiza aplicatii cu planta intreaga, in cazul frunzelor unor arbori: frasinul, mesteacanul, nucul etc. In aceste cazuri, frunzele proaspete se zdrobesc si se aplica pe zona dorita (mai ales la nivelul membrelor) si se acopera cu tifon si nailon pentru a se genera transpiratie si a mentine caldura la nivelul zonei afectate.

Cataplasmele din legume proaspete

Reprezinta o metoda excelenta, cu efecte ceva mai lente uneori, care poate fi aplicata pe termen lung, ceea ce este de dorit in cazul mai multor afectiuni grave. Pentru acest tip de cataplasme se folosesc numai legume proaspete, sanatoase si care nu au fost tratate chimic. Modul de preparare presupune raderea legumelor (pentru morcovi, patrunjel, cartofi, napi, sfecla, telina) sau zdrobirea lor(in cazul cepei, usturoiului, prazului, verzei) si aplicarea lor intr-un tifon steril pe zona afectata, intr-un strat de 1 deget grosime. Timpul de aplicare poate fi in aceste cazuri mai lung (de pana la 3-4 ore).

Timpul de mentinere

Poate sa varieze de la cateva minute la o ora sau chiar mai mult. Cataplasmele cu efecte vezicante (iritative) cum ar fi cele cu hrean, mustar sau ardei iute, nu se vor mentine mai mult de 5-15 minute pentru a nu provoca arsuri ale pielii. In cazurile celorlalte tipuri de cataplasme, in general se recomanda mentinerea lor pentru cel putin o ora pe zi, iar in cazul cataplasmelor cu legume se poate ajunge pana la o perioada de 4-6 ore pe zi.

Cataplasme frecvent folosite

1.Cataplasme regenerante, cicatrizante, nutritive
Sunt folosite pentru regenerarea si eliminarea unor afectiuni ale pielii, in dureri articulare, in afectiuni respiratorii (cataplasme calde), oriunde este nevoie de hranirea si regenerarea tesuturilor.
Plante folosite: tataneasa, nalba, seminte de in, radacina de brusture, tarate de grau, praz, ceapa.

  1. Cataplasme rubefiante (vezicante)

Au un rol de exceptie: in acelasi timp stimuleaza circulatia sanguina si drenajul limfatic local, activeaza sistemul imunitar, in cazul afectiunilor cailor respiratorii favorizeaza expectoratia si eliminarea secretiilor abundente de pe traseul respirator, favorizeaza in general fenomenele de detoxifiere a organismului. Se folosesc cu efecte rapide in afectiuni reumatice si probleme articulare, afectiuni respiratorii (bronsite, sinuzite, gripe), contra caderii parului (in combinatii adecvate cu plante stimulente ale cresterii acestuia).
Plante folosite: mustar alb, mustar negru, hrean, ardei iute, untul pamantului, cimbru de cultura.
Atentie! La acest tip de cataplasme se realizeaza in general combinarea plantelor de baza cu plante emoliente (tataneasa, nalba, in) pentru a preveni iritatia si arsurile pielii. Din aceleasi motive, nu se mentin mai mult de 10-15 minute, sau chiar mai putin in cazul celor cu o piele sensibila.
Dupa aplicarea lor se foloseste un unguent hranitor si calmant pentru a proteja pielea (cum ar fi un unguent natural de tataneasa).

3. Cataplasme antitumorale si imunostimulatoare

Reprezinta un domeniu aparte, pentru ca sunt folosite in afectiuni dintre cele mai grave, cum ar fi cazurile de cancer, dar si in tumori benigne, in cazuri de fibrom uterin sau chisturi ovariene. In aceste cazuri se recomanda o administrare pe termen lung, de ordinul lunilor de zile, sau chiar a anilor. Pe parcursul unei zile, acest tip de cataplasma se aplica timp de cate o ora, sau, in cazul cataplasmelor cu varza sau morcovi, se pot aplica mai multe ore in continuu.
Plante si remedii folosite: marul lupului, cimisir, rostopasca, tataneasa, coada calului. Dintre legume: varza, praz, ceapa (ceapa se taie in felii mari si se zdrobeste), usturoi (se aplica in combinatie cu plante emoliente; fiind puternic iritativ se mentine pe durate scurte de timp). Tot in aceasta categorie sunt incluse si aplicatiile foarte eficiente cu argila medicinala.

4. Cataplasmele purificatoare cu argila

Chiar daca nu este un extract vegetal, argila medicinala poate fi folosita intr-o serie mare de tulburari, fiind unul dintre ingredientele care ar trebui sa nu lipseasca din “farmacia naturista” a nici unei case. In aplicatii externe, argila prezinta proprietati antiseptice, stimuleaza imunitatea (poate fi aplicata in anumite cazuri de cancer), reduce congestiile si inflamatiile, este un puternic detoxifiant (are o proprietate aparte de a atrage si absorbi toxinele din organism, atat in uzul intern cat si extern).

5. Cataplasmele analgezice

Acest tip de cataplasme pot sa diminueze durerile ce apar in cazul anumitor afectiuni ale oaselor, muschilor si pielii.
Plante folosite: varza, sfecla, frasinul (frunze), iedera (frunze), captalanul (toata planta), brusturele (radacina, frunze).

Mic index practic al afectiunilor care pot fi tratate cu ajutorul cataplasmelor cu plante

  1. Abcese ale pielii: galbenele, coada soricelului, tataneasa, rostopasca.
    2. Acnee: marul lupului (cu care se obtin rezultate cu totul exceptionale), galbenele, coada soricelului, tataneasa. Cataplasmele se fac sub forma de masca pe zonele afectate
    3. Amigdalita: varza, ceapa, usturoi, cimbru – cataplasma pe zona gatului; se asociaza cu tratamentul intern.
    4. Arsuri: iaurt, smantana sau branza de vaci (naturale, nepasteurizate), sunatoare, ceapa (arsurile de mica gravitate).
    5. Artrita: vezi reumatism.
    6. Bronsita: hrean sau mustar, in amestec cu faina de grau sau de porumb (in parti egale) – cataplasma pe zona pieptului. Se mai fac cataplasme cu mamaliga calda.
    7. Cancer al pielii: marul lupului, galbenele, tataneasa, rostopasca.
    8. Cancer de san: marul lupului, echinacea, napraznic, morcovi proaspat rasi, varza.
    9. Caderea parului, calvitie: cataplasma rubefianta si nutritiva din 1 lingurita pulbere de ardei iute, 3 linguri pulbere de tataneasa, 1/2 lingura pulbere de urzica, 1 lingura pulbere de salvie, 1 lingura pulbere de frunze de nuc. Se aplica pe intreaga zona a capului timp de 15-20 de minute zilnic. Parul trebuie sa fie tuns scurt pentru ca plantele sa poata actiona.
    10. Cistita: cetini de brad, coada calului – aplicatii calde, pedicuta.
    11. Calculoza renala: aplicatii cu pedicuta (partea aeriana), frunze de canepa.
    12. Calculoza biliara (stari de criza): cataplasme calde cu malai, iedera (frunze), limba mielului.
    13. Conjunctivita: silur, albastrele, coada soricelului, rostopasca (Atentie, este foarte iritativa pentru ochi!) – aplicatii pe ochii inchisi.
    14. Coxartroza: cataplasme cu varza, argila.
    15. Dureri ale sanilor la femei: aplicatii cu varza, morcovi proaspat rasi, salvie, traista ciobanului, coada calului.
    16. Dureri si usturimi la nivelul pleoapelor si ochilor: silur, albastrele, galbenele, coada soricelului.
    17. Entorse si luxatii, lovituri, scrantituri: arnica, coada soricelului, iedera, rozmarin, varza, tataneasa.
    18. Furunculoza: ceapa zdrobita amestecata cu miere, cataplasme cu argila, arnica, marul lupului, muguri de plop negru (facute cu alcool in loc de apa).
    19. Guta: mesteacan, frasin (cataplasma cu frunze proaspete), brusture, arnica.
    20. Intepaturi de insecte veninoase: salvie, menta, coada soricelului, ceapa.
    21. Mastoze: vezi dureri ale sanilor.
    22. Micoze ale unghiilor: piretru, mugurii de plop, lemnul-Domnului.
    23. Noduli mamari: salvie, coada racului, napraznic, echinacea.
    24. Psoriazis: cataplasme calde cu frunze si coji verzi de nuc, tataneasa, nalba, piretru; cataplasme cu tarate de grau.
    25. Reumatism: cataplasme rubefiante cu mustar, hrean, ardei iute (daca sunt suportate); cataplasme calmante si regenerante cu lavanda, brusture, tataneasa.
    26. Sindrom premenstrual: cataplasme caldute (la temperatura corpului) cu lavanda, salvie, traista ciobanului.
    27. Sinuzita: mustar, hrean, usturoi (pentru sinuzitele in faze incipiente). Se asociaza cu tratamentul intern.
    28. Tumori benigne: varza, morcovi, napraznic, tataneasa, marul lupului.
    29. Tumori maligne: varza, morcovi, spanz, cimisir, tataneasa, marul lupului.
    30. Zona zoster: menta, salvie, rachitan, tataneasa, lavanda – se aplica cataplasme reci cu una sau mai multe din aceste plante, pe zonele dureroase, timp de minim 30 de minute.
    31. Varice: galbenele, tataneasa, coaja de lamaie, smantana. Dr ing Iuliana Barbu
Posted on Lasă un comentariu

SALVIA-sănătate si afaceri

SALVIA-sănătat si afaceri

 

SALVIA OFFICINALIS

 

Importanţa alimentară şi economică. De la Salvie se foloseşte iarba sau frunzele recoltate la începutul înfloririi. În iarbă este prezent ulei volatil în proporţie de 0,20 – 0,60 %, iar în frunze, în proporţie de 1-2%. În componenţa uleiului se găsesc tuionă (până la 50%), cedreu, α şi β pinene, camfor, salviol, cineol (cca. 15%) acetat de bornil, acetat de linalil.

În frunze s-au evidenţiat acid oleanolic, acid ursolic, acizi fumarici, clorogenic, micotinic, cofeic, un principiu amar – picrosalvina, tanin (până la 8%), saponozide, substanţe estrogene, vitamina B1 şi C, azotat de potasiu, rezine şi oleo-rezine.

Importanţa alimentară a plantei se datorează proprietăţilor aromatizante. Frunzele de Salvie se recomandă drept condiment pentru marinate, preparate mai grele din vânat sau gâscă, nu numai condimentându-le ci şi mărindu-le digestibilitatea. Salvia este considerată ca fiind cel mai eficace antisudorific, util prin aceasta în stările specifice de sudoraţie abundentă a tuberculoşilor, reumaticilor, caşecticilor – cei cu marcată epuizare fizică.

Diminuează totodată secreţia laptelui, în aşa numită “furie a laptelui” (efect antigalactogog).

Relaţiile cu factorii de mediu. Cerinţele ecologice sunt dictate de originea sa mediteraneană. Factorul ecologic dominant este temperatura, seminţele încolţind la +100, iar apoi având nevoie de călduri toride vara şi ierni blânde, scurte sau în cazul unor perioade mai geroase, să nu existe variaţii de temperatură şi solul să fie acoperit cu zăpadă, în ierni cu sol dezgolit planta poate degera uşor la geruri sub –150C. de asemenea se produce compromiterea culturii în cazul gerurilor târzii care survin după perioada de desprimăvărare.

Terenul trebuie să fie bine apărat de curenţi reci, de preferat cu expoziţie sudică.

Faţă de sol nu are pretenţii deosebite, dat fiind sistemul radicular adânc, putând a se cultiva şi pe coaste mai aride, cu pante mari pe care le fixează sau chiar în nisipuri. Totuşi cele mai bune rezultate le dă pe soluri fertile, adânci, bogate în calcar, calde, mijlocii structurate.

Salvia solicită lumină directă, dar se poate cultiva şi în locuri seminutrite (de exemplu în livezi, între rânduri).

Faţă de umiditate nu are pretenţii deosebite.

Specific în cazul Salviei, datorită porozităţii deosebite a aparatului foliar, este recomandarea de a nu se cultiva în apropierea drumului, deoarece praful este reţinut pe frunze şi nu poate fi îndepărtat.

Tehnologia de cultură. Salvia a putut fi aclimatizată şi la noi în ţară – luată în cultură în zone cu temperaturi ridicate

Terenul ce urmează a fi cultivat cu salvie trebuie să fie lipsit de buruieni în mod deosebit de cele perene (pir, costrei, pălămidă etc.) şi să fie bine lucrat.

Ca plante premergătoare se recomandă plantele furajere sau pentru masă verde, leguminoase pentru boabe şi cereale pentru vară. Fiind un semiarbust ce rămâne pe teren o perioadă de 8-10 ani, este indicat a reveni pe acelşi teren tot după 8-10 ani. Se cultivă în afara asolamentului.

În funcţie de fertilitatea naturală a solului se administrează îngrăşămintele minerale sau naturale, cunoscut fiind că această plantă reacţionează favorabil la aplicarea acestora.

Din al doilea an de cultură şi până în al optulea sau al zecelea an se îngraşă, în fiecare an cu 20-30 kg/ha s.a. fosfor aplicat toamna şi 30-40 kg/ha s.a. azot dat în primăvară.

Salvia se cultivă fie prin însămânţare direct în câmp fie prin răsaduri produse în răsadniţe reci sau calde.

În cazul primei variante, terenul se ară vara, la 28-30 cm şi se grăpează în lung şi în lat. După răsărirea buruienilor se lucrează cu cultivatorul, cu combinatorul sau cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi reglabili.

Până la însămânţare terenul se menţine curat de buruieni. Cu 10-12 zile înainte de însămânţare se ară din nou la adâncimea de 30-32 cm şi se nivelează perfect.

În cazul  celei de a doua variante de cultură, prin răsad toamna târziu se ară la 30-32 cm adâncime lăsându-se în brazdă crudă până în primăvară când se intervine cu combinatorul păstrându-se terenul curat de buruieni, iar cu 4-5 zile înaintea plantării se dă cu nivelatorul.

Însămânţarea se execută în pragul iernii, la o temperatură medie a solului de 3-40C. însămânţarea se face cu maşinile SUP-21 sau SUP-29 prevăzute cu distribuitori pentru seminţe mici, la intervale de 62,5 cm şi la adâncimea de 1-1,5 cm, la hectar se însămânţează 8 kg stas, puritate min. 97%, germinaţie min. 75% şi umiditate max. 12%.

În terenurile mai reci, în care germinarea seminţei se face în timp mai mare, pentru a putea aplica o praşilă oarbă între rânduri se racomandă ca sămânţa de Salvie să se amestece înaintea însămânţării cu 80-100 g sămânţă de salată ca plantă indicatoare.

Pentru obţinerea răsadului necesar plantării unui hectar se fac 150 mp straturi  reci de vară sau 60 mp răsadniţe calde. Straturile reci se fac în prima jumătate a lunii iulie, iar cele calde la începutul lunii februarie. În ambele cazuri se însămânţează 1,5-2 kg sămânţă calitate stas cu greutate medie a 1000 boabe de cca 7,72 g. înainte de însămânţare se umectează 24 ore materialul de înmulţire cu apă la temperatura camerei de 18-200C.

Lucrările de întreţinere atât pe straturile reci cât şi pe cele calde sunt cele obişnuite tuturor răsadurilor, plivit, udat, aerisit, etc. particular este faptul că aceste răsaduri nu se repică şi la 45-55 zile de la însămânţare când au o talie de 5-7 cm (se înfăşoară o dată şi jumătate  pe degetul gros), au 3-4 frunze adevărate şi o rădăcină bine dezvoltată se plantează la locul definitiv în câmp.

Răsadurile de vară se plantează până cel mai târziu la 20 septembrie, restul răsadurilor care nu s-au putut planta se protejează peste iarnă, cu paie după caz, urmând a se planta în primăvară.

Răsadurile produse  în răsadniţe calde ca şi cele rămase din straturile reci de vară se plantează în câmp direct primăvara după trecerea pericolului brumelor târzii de primăvară.

În ambele cazuri plantarea se face cu plantatorul sau cu maşina de plantat răsaduri la intervale de 60 cm şi distanţa pe rând de 45-50 cm. la încheierea acestei lucrări pentru a anihila efectul negativ al tasării terenului, se trece la aplicarea primei praşile manuale. Aceeaşi operaţiune se execută şi în cazul însămânţării directe în câmp cu precizarea că aceasta se aplică primăvara devreme în terenul ce permite şi se face numai printre rânduri (praşilă oarbă).

Ca lucrări de întreţinere în anul I de cultură se recomandă plivirea buruienilor pe rând, buchetarea plantelor la 45-50 cm, lăsându-se 3-4 fire în buchet, în cazul culturilor obţinute prin semănat direct, completarea eventualelor goluri în cazul culturilor obţinute prin răsad şi executarea a 3-4 praşile manuale şi mecanice în funcţie de cerinţele terenului.

Densitatea optimă este de 3-4 plante/m2.

În anii II şi următorii de cultură (durează 8-10 ani) lucrările de întreţinere constau din tăierea tulpinilor la 8-10 cm înălţime de la sol, operaţiune care se face foarte devreme, înainte de a porni în vegetaţie, se plivesc buruienile şi se prăşeşte ori de câte ori este nevoie, obligatorie fiind executarea unei praşile imediat după recoltare. În anii când habitusul este diminuat datorită unor îngheţuri, se stimulează cu îngrăşare suplimentară pe bază de azot 15-25 kg/ha s.a.

Epoca optimă de recoltare a frunzelor sau a lăstarilor este înaintea înfloririi.

Recoltarea frunzelor se face manual, iar a lăstarilor mecanizat cu ajutorul cositorilor, la o înălţime de 20-22 cm de la sol.

În anul I se obţine o singură recoltă, în anu II şi următorii se obţin 2-3 recolte.

Ca timp în zi se recomandă începerea recoltării după ora 10, dupăce roua s-a ridicat.

Pentru obţinerea unui produs de calitate, la deshidratare frunzele sau lăstarii se aşează pe rame în încăperi foarte bine aerisite, curate şi lipsite de umiditate sau se trec direct la uscătoarele mecanice la temperatura de 30-400C. randamentul de uscare este de 4 kg frunze în stare proaspătă pentru un kg frunze uscate. La iarbă (lăstari) randamentul este de 4,5 kg iarbă în stare uscată.

La 1 hectar se obţin 700-900 kg frunze uscate sau 1510-1800 kg lăstari uscaţi.

Produsul va trebui să se încadreze în următoarele condiţii de calitate: ca impurităţi max 5% frunze brunificate şi max. 15% resturi  de tulpini şi vârfuri tulpinale, corpuri străine organice – max. 1% şi minerale  max. 0,5%, umiditate max. 14%.

La hectar se obţin 450-650 kg sămânţă.

 

Doctor Ing. BARBU IULIANA

Posted on Lasă un comentariu

Suplimente ajutatoare in CANCERE

 Suplimente  ajutatoare in CANCERE

 PACHET INLOCUITOR AGARICUS BLAZEI  BIOACTIV -MCPACHET ANTICANCER

TRATAMENT PROPUS DE FITOTERAPEUT DR .ING .IULIANA BARBU

 

 Suplimente  ajutatoare in CANCERE

 

  1. AFA STEM COMPLEX-STIMULEAZA PRODUCTIA DE CELULE STEM ADULTE

– ANTIOXIDANT; STIMULEAZA REGENERAREA CELULELOR NERVOASE

– IMUNOSTIMULATOR; RADIOPROTECTOR; CHEMOPROTECTOR

– AFECTIUNI ONCOLOGICE; HEPATITE A,B SI C; ANEMIE

RECOMANDARE: O CAPSULA DE 3 ORI PE ZI INAINTE DE MASA  = 82 LEI/FLACON 60 CAPS(AJUNGE 20 ZILE)

 

  1. VITAMINA C 100 MG- ROL ANTIOXIDANT; MARESTE REZISTENTA ORGANISMULUI; IMUNOSTIMULATOR .RECOMANDAM TREI CAPSULE PE ZI DUPA MASA=45 LEI FLACON 100 CAPS

 

  1. PEDICUTA- DETOXIFIANT; REGENEREAZA ORGANISMUL; SUSTINE FUNCTILE RENALE SI HEPATICE

RECOMANDARE: DOUA CAPS DUPA FIECARE MASA DE 3 ORI PE ZI 60 CAPS=25 LEI  FLACON(ESTE  NEVOIE DE 3 FLACOANE  PTR O  LUNA)= 75,0 LEI

 

  1. SUC BIO MIX GRAVIOLA- MENTINE SANATATEA CELULELOR; ANTITUMORAL- SE RECOMANDA 30 ML PE ZI , DIMINEATA LA ORA 10 INTR-UN PAHAR CU APA- (500 ML, AJUNGE 16 ZILE, PRET:100 LEI ) ( PENTRU O LUNA TREBUIE 2 STICLE)

 

  1. NONI– OFERA VITALITATE

– FORTIFIANT AL SISTEMULUI IMUNITAR

– COMBATE RADICALII LIBERI; BOGAT IN AMINOACIZI; MINERALE SI VITAMINE

SE RECOMANDA O CAPSULA DE 2/ZI LA ORA 14; FLACONUL CONTINE 30 CAPS. ( PENTRU O LUNA VA TREBUIE 2 FLACOANE)- PRET FLACON: 30,0 LEI

  1. MSM-IMBUNATATIREA VITALITATII CELULELOR; ANTIINFLAMATOR; MENTINE UN PH NEUTRU

– SE RECOMANDA O LINGURITA DE 2 ORI PE ZI, LA ORA 10 DIMINEATA SI LA ORA 14, DIZOLVAT IN 200 ML APA SAU CEAI; GRAMAJ 150 G ; ( PENTRU O LUNA VA TREBUIE DOUA PACHETE) PRET PACHET: 50 LEI

  1. ULEI SALV 7– ADJUVANT IN BOLI HEPATICE; DIGESTIVE; IMUNOSTIMULATOR; BOLI CADIOVASCULARE; ADJUVANT IN CHIMIOTERAPIE – SE RECOMANDA O LINGURITA DE 3 / ZI, SE ADAUGA IN MANCARE ( PENTRU O LUNA VA TREBUIE 3 FLACOANE)- PRET FLACON 200 ML:36,0 LEI

 

  1. CEAI CORIANDRU- ELIMINARE METALE GRELE; ANTIANEMIC – SE MACINA BOABELE DE CORIANDRU , 150 G APOI SE CERNE SI SE ADAUGA CATE 2 LINGURITE IN ORICE MANCARE( AVETI NEVOIE DE 6 PACHETE) PRET PACHET: 6,0 LEI

 

  1. CEAI ECOTUM- ARE INGREDIENTE CU ACTIUNE ANTITUMORALA SI DE INTARIRE A SISTEMULUI IMUNITATR- SE BEA O CANA DE CEAI DE 3/ZI , PRET PACHET 150 G PENTRU O LUNA: 25,0 LEI
  2. CARTE SANATOS SI FERICIT– CAPITOLUL 5 ESTE INDICAT PENTRU SFATURI IN LUPTA CU BOLI GRAVE ( HRANA SI LEACURI DIN NATURA) PRET CARTE: 35,0 LEI

 

TOTAL TRATAMENT PENTRU O LUNA DE ZILE COSTA: 848 LEI

 

Acestea sunt recomandari,fiecare persoana este responsabila de alegerile sale.Este recomandabil sa consultati un medic de specialitate

inainte de  a incepe un tratament.

Posted on Lasă un comentariu

Păducelul-planta longevității

Păducelul-planta longevitățiiPaducel ,longevitate

La Revoluţia Franceză păducelul a fost folosit drept „arborele libertăţii”. între 1789 şi 1792 în Franţa au fost plantaţi pentri 60.000 de plante păducel, fiind ocrotiţi de distrugere ca orice altă plată sacră.

Păducelul-planta longevității este un arbust mare, care poate ajunge la dimensiunile unui arbore mic, de 2-5 metri, este spinos şi are scoarţa netedă, di culoare gri închisă, care în timp se fisurează şi este brăzdată longitudinal către bază, la exemplarele mai vârstnice

Fructele sale sunt mâncate de mierle, sturzi, vrăbii, ciori, şoareci şi iepuri.

În vechime, fructele au fost consumate şi de către strămoşii noştri din epoca pietrei: au fost regăsite cantităţi notabile de seminţe între resturile preistorice ale aşezărilor lacustre.

În perioade de foamete, din fructele sale se prepara o făină, care se amestec; cu cea de grâu, în timp ce seminţele prăjite erau folosite pentru prepararea unui surogat al cafelei. Din fructe se obţine marmeladă ci proprietăţi astringente, precum şi băuturi fermentate.

SIMBOLISM  Păducelul-planta longevității. Emblemă a speranţei imediate la vechii greci.

O legendă povesteşte cum Fecioara Măria, după ce a spălat scutecele pruncului lisus, le-a pus la uscat pe o tufi de păducel, care din acea zi, în luna mai se acoperă de flori albe şi imaculate.

în Franţa se consideră însă că păducelul este cel care a furnizat coroana de spini pentru martiriul lui Hristos, din această cauză în Vinerea Mare planta geme de durere.

Tradiţia spune că planta are puterea să protejeze de fulgere, să apere recoltele şi să gonească broaştele râioase şi şerpii. In unele regiuni, ramurile sale erau utilizate pentru conservarea cărnii şi prevenirea stricării laptelui; tot pentru protecţie se puneau ramuri pe acoperişurile caselor sau grajdurilor, sau pe câmpuri după semănare, dar păducelul se considera că putea proteja în special împotriva forţelor infernului şi a tuturor uneltirilor vrăjitoreşti.

Păducelul-planta longevității

La Revoluţia Franceză păducelul a fost folosit drept „arborele libertăţii”. între 1789 şi 1792 în Franţa au fost plantaţi pentri 60.000 de plante păducel, fiind ocrotiţi de distrugere ca orice altă plată sacră.

Ramurile tinere de Crataegus oxyacantha posedă un tropism electiv pentru inimă, coronare, sistemul cardiovascular,sistemul neurovegetativ şi neurocardiac. Paducelul modifică următorii parametrii:

-Asupra metabolismului proteic: creşte albuminele, reduce hiper-alfa-2, beta şi gama globulinele.

-Asupra metabolismului lipidic: acţionează uşor şi ambivalent asupra lipoproteinelor şi are acţiune modestă asupra coleslerolului.

-Asupra coagulări:: posedă o acţiune trombofilică importantă

-Asupra mielogramei: determină o creştere uşoară a granulopoezei prin intermediul stimulării mieloblastice.

INDICAŢII  Păducelul-planta longevității

Ramurile tinere de păducel întăresc sistola prin creşterea forţei de contracţie a inimii, provocând o încetinire a bătăilor cardiace; reglează tonusul simpatic, producând vasodilataţie coronară şi are proprietăţi antispastice.

Principalele indicaţii clinice sunt:

-Sindrom neurocardiac cu anxietate precordială „sine materia” tip angină toracică. Acţiunea sa este notată asupra fazei de repolarizare a electrocardiogramei, unde corectează traseul ST.

– Hipertensiune arterială, cu alterări ale frecvenţei cardiace

-Inima senilă cu uşoară hipertensiune senilă

–  Inima senilă care nu necesită încă digitalice

-Cordul gras

-Alterări ale frecvenţei cardiace: tahiaritmie

-Alterări ale ritmului cardiac: aritmie extrasistolică, palpitaţii etc

-Forme uşoară de tulburări bradicardice ale ritmului cardiac

-Forme uşoare de extrasistolie ventriculară cu ritm de bază bradicardie

Păducelul-planta longevității

-Senzaţie de angoasă şi opresiune în regiunea cordului

-Angină pectorală (stadiile I şi II), precordialgii şi tulburări nevrotice funcţionale tip angină pectorală

-Acţiunea asupra ECG este notabil

-Insuficienţă cardiacă la debut

-Insuficienţă cardiacă post-infecţioasă (H.Reckeweg)

-Miocardioangioscleroză şi cord senil

-Stadii iniţiale ale insuficienţei cordului stâng

-Forme uşoare ale insuficienţei prin supraîncărcarea cordului drept

-Scăderea capacităţii funcţionale cardiace corespunzător stadiilor I-II NYHA

-Sechele ale infarctului miocardic

-Fibroză miocardică (H.Reckeweg)

-Scleroză coronariană (H.Reckeweg)

-Miocardite, miocardoze şi endocardite

–  Eretism cardiac tip anxios sau basedowian

-Anxietate (cu Tilia tomentosa)

-Insomnie cu eretism cardiac

–   Insomnia cardiopatului

-Astm cu dispnee continuă de tip intrinsec non alergic

-Pentru susţinerea circulaţiei sanguine la cardiopaţi în afecţiuni febrile

-Tulburări la menopauză: palpitaţii, insomnie, acufene şi vertijuri

-Tulburări circulatorii la obezi

-mugurii de păducel acţionează foarte bine şi timpîndelungat asupra bolilor degenerative şi cordului senil

-Activitate citostimulatoare generală (Klatt)

Favorizează longevitatea.

Bibliografie : Compendiu de gemoterapie clinica, Autor: Fernando Pitera

 

Sanatos si fericit –autor Iuliana Barbu

Posted on Lasă un comentariu

Leacuri pentru Migrenă

Leacuri pentru Migrenă

Boală caracterizată prin dureri de cap, vărsături, greţuri, tulburări de vedere, paloare şi oboseală. Migrena este mai frecventă la femei şi apare la persoanele cu manifestări dispeptice ce nu pot suporta ouăle, grăsimile, ciocolata şi suferă de constipaţii cronice sau care au manifestări alergice.

Plantele medicinale indicate şi modul de utilizare în tratament:migrena

Creţişoara (Alchemela Vulgaris). Infuzie: se administrează intern – se bea pe parcursul unei zile.

Dediţelul (Pulsatilla Montiana). Infuzie – se administrează intern – se beau 1-2 căni pe zi.

Lămâiţa (Philadelphus Coronarius). Infuzie – se administrează intern: se beau 2 căni pe zi.

Levănţica (Levandula Officinalis). Infuzie – se administrează intern – se beau 1-2 căni pe zi.

Menta (Menta Piperita). Infuzie – se administrează extern: cataplasme pe frunte

Muşeţelul (Chamonilla Officinalis). Se administrează intern: 1 g la 2-3 ore după masă.

Negrilica (Nigella Sativa). Tinctură medicinală. se administrează intern: câte 30 de picături pe zi, timp de 3-4 săptămâni la început, câte 5 picături din 5 în 5 minute.

Ruscuţa de primăvară (Adonis Vernalis). Tinctură medicinală: Se administrează intern: câte o picătură de trei ori pe zi.

Salcâmul (Rabinia Pseudocacia). Tinctură medicinală: Se administrează intern: câte 10 picături de două ori pe zi.

Sunătoarea (Hypericum Perforatum). Tinctură medicinală: Se administrează intern: câte 5 picături de 3 ori pe zi.

Valeriană (Valeriana Officinalis). Tinctură medicinală: Se administrează intern: câte 10 picături de trei ori pe zi.

Leacuri pentru Migrenă

Fructe proaspete: mere, fragi, gutui (efect antivomitiv), căpşuni (cură), struguri, coacăze negre, măceşe.

Legume şi zarzavaturi proaspete: Ridiche neagră, Ţelină.

Leguminoase: Germeni de soia.

Cereale: Tărâţe de grâu.

Produse apicole: Lăptişor de matcă.

Condimente şi suplimente alimentare: Anason, Busuioc, Măghiran, Fenicul, Cimbrişor, Mentă,Mageziu +B_uri,L arginina,vi-fort,Colostrum,Salv 7,Ceai ecorelax

Cure: Cura cu sucuri şi crudităţi, Cura cu struguri, Cura cu sucuri de citrice, Cura cu polen, Cura cu drojdie de bere, Cura cu tărâţe

Recomanda pernuta Antigripala Farmacia Naturii

Bibloografie:Ştefan Mocanu – Farmacia naturii – „150 boli tratate cu plante medicinale”

Sanatos so fericit -Barbu Iuliana

 

Posted on Lasă un comentariu

Iarba neagră

Iarba neagrăIarba Neagra -Farmacia Naturii

Prezenţa ierbii negre indică o sărăcie extremă a solului, iar speciile vegetale se pot dezvolta bine numai acolo unde concurenţa cu alte plante este redusă.

Iarba neagră este martorul landei, este semnalizatorul terminării pădurii. Ea atacă humusul acidifica,. Indică degradarea ireversibilă a terenului, locul în care speciile vegetale fecunde traiesc,Moare natural după 10-15 ani, dar colonizarea sa se produce destul de rapid. Seminţele sale mici, transportate de pasari si vant germinează rapid. Nu este posibilă o recolonizare a aceleaşi arii, întrucât seminţele necesită multă lumină pentru germinare. în scurtului său ciclu vital, iarba neagră furnizează hrană pentru multe animale sălbatice

SIMBOLISM Iarba neagră este simbolul solitudinii şi melancoliei, dar şi al speranţei, pentru că reuşeşte să crească acolo unde nu înfloreşte nici o floare. Inimile încărcate de melancolie iubesc plimbarea prin vegetaţia câmpiei aride, acoîo unde înfloreşte iarba  neagră, care prin parfumul şi culoarea florilor sale inundă spiritul cu o adiere de speranţă.

COMPONENTE ŞI PRINCIPII ACTIVE

Arbutina (monoglucozid al hidrochinonei), ercolina (răşină), ericinol (ulei), un flavonoid diuretic, tanin, ericină (giucozid), quercină (colorant), acid citric, calutanic şi fumărie. Pentozani, caroten, amidon, ceară, hiperozide (flavonoide), inulină.

Arbutina este un giucozid conţinut şi în alte plante şi în mod special în alte ericacee: uva ursina. Acest alcaloid merită să fie menţionat datorită proprietăţilor sale antiseptice.

Este adsorbit cu uşurinţă din tubul digestiv şi traversează nealterat organismul pentru a fi eliminat prin urină.

Dacă urina este alcalină, aşa cum se întâmplă în multe infecţii bacteriene ale căilor urinare, alcaloidul se scindează eliberând hidrochinona, care exercită o antiseptică notabilă.

Se utilizează în infecţii ale căilor urinare cu fermentaţia amoniacală a urinii, care prin efectul remediului capătă un caracter de urină carbolică.

PROPRIETĂŢI TERAPEUTICE TRADIŢIONALE

Florile, recoltate la începutul perioadei de înflorire, împreună cu frunzele mici sunt utilizate din timpuri
memoriale ca urmare a excelentei sale acţiuni diuretice, precum şi proprietăţilor antiseptice şi antiputride asupra căilor
urinare.                                                                                                                                                                                          ^_

Iarba neagră este un aliat preţios în vindecarea cistitelor cu piurie, în colibaciloze, uretrite, cistopielite, cistite cronice, cistite în afecţiuni prostatice şi în toate formele inflamatorii ale căilor urinare. în antichitate, după însemnările lui Charas şi Lemery, planta era utilizată pentru dizolvarea şi eliminarea calculilor din căile urinare. în Evul Mediu, iarba neagră făcea deja parte din farmacopeea tradiţională,

Mattioli (1554) îi lăuda eficienţa antiseptică asupra căilor urinare şi îi confirma utilitatea în controlul calculilor renali şi vezicali. Leclerc raportează cazuri de vindecări la pacienţi care prezentau urină tulbure şi cu miros neplăcut, ca urmare a prezenţei puroiului, şi la scurt timp după începerea tratamentului se limpezea şi îşi relua aspectul şi mirosul normal.

Florile de iarbă neagră dezvoltă o acţiune antiseptica, diuretică şi anti-algică asupra căilor urinare. Prescrierea ,i se poate extinde în caz de colici şi calculi renali, în cazuri de albuminurie şi inflamaţii ale prostatei; ele determină o creştere a volumului urinii eliminate, precum şi a clorurilor eliminate renal.

Ca şi alte diuretice naturale, poate fi utilă şi pentru vindecarea afecţiunilor reumatice. Prişniţe calde şi umede din flori sunt utilizate în medicina populară pentru ameliorarea durerilor sciatice. Kneipp utiliza tizana din vârfurile înflorite pentru guta şi durerile reumatice.

Decoctul din flori decolorează efelidele şi ameliorează eczemele şi alte tulburări cutanate. Este util pentru pielea deshidratată. Maceratul de flori în ulei de măslin redă pielii consistenţa şi elasticitatea sa naturală, daca se masează în fiecare seară; este util chiar şi pentru vindecarea eritemelor şi dermatozelor scuamoase. Acţiunea cosmetică a ierbii negre se datorează conţinutului său în flavonoide şi vitamina P, care printre altele, creşte rezistenţa pereţilor vaselor capilare.

Prin conţinutul său crescut în substanţe astringente şi antiseptice, îşi găseşte utilizarea în tratamentul diareei.’. împachetările calde au fost utilizate în vindecarea degeraturilor. în zonele montane, maceratul alcoolic din iarbă neagră, mai ales combinat cu Rododendron, a fost utilizat drept liniment în artrite şi reumatism.

Spălaturile vaginale cu decoct depurat au dat rezultate bune în infecţiile cu Candida albicans şi Esherichia coli. Spectrul de acţiune pentru Calluna vulgaris se extinde, surprinzător, asupra infecţiilor mai acute, de aceea se utilizează gemoterapicul proaspăt, în macerat hidrogliceroalcoolic 1 DH.

Comenzi si consultanta 0234537346,0728970912,0728970915

Dr ing Iuliana Barbu

Biblografie Compendiu de gemoterapie clinica – carte – Fernando Pitera

Posted on Lasă un comentariu

CREZUL medicinei biologice

CREZUL medicinei biologiceAfis9_v3

Remediile vegetale şi medicamentele de sinteză, primele provenind din surse naturale şi fiind medicamente antice, celelalte fiind descoperite de om recent, nu trebuie neapărat să se afle în conflict. Dar un concept trebuie sâ fie întotdeauna foarte clar: nu există remedii mici şi medicamente mari. Atunci când o substanţă are un efect terapeutic şi un rezultat, atunci este totdeauna considerată un medicament mare.

Marile progrese ale chimiei şi evoluţia constantă a tehnologiei au permis ameliorarea eficacităţii remediilor cunoscute de milenii, datorită identificării şi izolării principiilor active, putându-se astfel prepara forme farmaceutice mereu mai eficace.

Nu totdeauna însă această eficacitate este lipsită de inconveniente. Astfel, spargerea acelui „totum” vegetal (Totum este „întreaga moleculă activă a plantei”, obținută printr-o metodă de extracție specifică (vezi galenică ). Scopul teoretic este să fie cât mai complet posibil pentru a beneficia de toate principiile active, fiecare metodă având particularitățile sale)

ce constituie „fitocomplexul” poate determina creşterea riscului toxicităţii farmacologice, pentru că substanţa activă nu mai este modulată în acţiunea sa de alte substanţe învecinate, complementare, modulatoare şi sinergizante, dar definite adesea ca fiind „inerte”.

In „medicina biologică” există în schimb conceptul de „în conformitate cu viaţa”, atunci când se face referire la legi, la rapoarte şi dialectica legilor şi la echilibrul natural. Medicinii biologice i se atribuie nu numai cunoştinţele medicale tradiţionale, ci şi legile care guvernează viaţa altor sisteme biologice, din care face parte şi unitatea biologică „omul”.

CREZUL medicinei biologice

Omul este perceput în totalitatea sa drept un microcosmos, în interiorul căruia sunt în echilibru dinamic multiple subsisteme complete şi complexe, toate fiind ordonate şi reglate într-o armonie inimaginabilă. în această dialectică a subsistemelor, omul reprezintă un sistem fluid caracterizat printr-un echilibru dinamic, care tinde să-şi păstreze entropia proprie în osmoză dialectică, în mijlocul altor sisteme, cu echilibre la fel de dinamice.

Fiecare făptură vie, indiferent cât este de mică sau mare, fie plantă sau animal, uni sau pluricelulară, face parte din acest mare sistem fluctuant al materiei vii, care devine energie pentru a se redeveni materie, şi apoi din nou energie, în conformitate cu legile entropiei şi cele ale termodinamicii.

Cu toate acestea, viaţa, bazată pe ordinea formelor, a timpului şi legilor naturale, posedă totdeauna o coerenţă cauzală, funcţională şi existenţială, fie sub forma manifestărilor sănătoase, fie sub forma celor patologice, amintindu-ne că boala şi remediul ei sunt bine structurate într-un raport unic al necesităţii biologice.

De câte ori nu am înţeles că o boală îşi are remediul deja existent în natură, şi de câte ori boli vechi sau noi pot să-şi aibă un remediu în natură care aşteaptă să fie descoperit, pentru a le vindeca?

CREZUL medicinei biologice

Remediile şi substanţele naturale posedă acea coerenţă intimă şi analogică care le permite să „dialogheze” cu alte sisteme care posedă aceeaşi ordine, acelaşi substrat molecular, care vorbesc acelaşi limbaj universal al materiei vii, prin intermediul aceloraşi mesaje ale ordinii naturale.

Proprietăţile lor farmacodinamice le permit să reechilibreze sistemele energetice cu care interacţionează, legătura fiind mediată prin intermediul unor receptori specifici şi mecanisme de contact capabile să blocheze etape metabolice cristalizate, să activeze enzime blocate să elibereze catene respiratorii mitocondriale asfixiate prin daune iatrogene.

în acest context biologic, FITOTERAPIA, îşi găseşte spaţiul de aplicaţie terapeutică aducând o contribuţie analogică şi logică pentru vindecarea bolii, respectând omul, considerat drept expresia maximă a materiei vii.

CREZUL medicinei biologice

se poate afirma că fitoterapia este contemporană cu apariţia omului.

De milenii, specia umană utilizează plantele în scopuri medicinale. Probabil prin intermediul unor otrăviri accidentale, prin diferite încercări şi observaţii asupra animalelor ierbivore şi a animalelor care se hrănesc cu plante în anumite circumstanţe, omul a învăţat încetul cu încetul să cunoască proprietăţile vegetalelor şi să distingă dintre plante pe acelea care puteau fi utilizate drept alimente sau remedii.

Chiar şi astăzi, resursele naturale rămân un vast câmp de cercetare, inepuizabil şi încă plin de surprize deosebite, fiind izvor de binefacere de nepreţuit pentru specia umană. Este suficient să luăm în considerare faptul că şi astăzi 60% sau poate mai mult dintre prescripţiile medicale contemporane conţin sau sunt reprezentate de un produs derivat de origine vegetală.

Deşi este posibilă în prezent sinteza a numeroase medicamente în laborator, plantele continuă să rămână şi astăzi un rezervor important şi de neînlocuit de substanţe active, izvor pentru producerea de remedii, întrucât natura reprezintă cel mai mare laborator capabil să sintetizeze principii active fără nici un cost şi fără a utiliza energie adiţională.

Lumea vegetală reprezintă, printre altele şi un izvor de nesecat şi încă necunoscut pentru noi produse medicamentoase.

Substanţele hormonale şi steroizii existenţi în plante au structura foarte asemănătoare cu acelora existenţi la om: progesteronul, de exemplu, este precursorul hormonilor masculini şi feminini şi posedă o structură corelată cu cea a colesterolului şi a cortizolului.    „

Printfe altele — şi nu un anmănunt de neglijat – este şi faptul că structura a numeroase molecule prezente în natură este atât de complexă încât pentru sintetizarea în laborator ar fi implicate costuri prohibitive în termeni de muncă intelectuală şi economie.

Un exemplu clasic este reprezentat de substanţele steroide care constituie structura de bază a cortizonului şi contraceptivelor. Până nu de mult cortizonul şi anticoncepţionalele erau extrase din rădăcini de Dioscorea villosa, cultivată în Mexic. Să nu uităm şi faptul că Digitala a fost timp de secole unicul remediu cardiologie activ, fiind şi astăzi de neînlocuit pentru anumite afecţiuni cardiace.

Cităm suplimentar şi efedrina obţinută din Ephedra vulgaris, strofanîina, china şi chinina, acidul aceiilsalicilic, alcaloizii din Secate cornuta, Rauwolfia indicată în tratamentul hipertensiunii, papaverina, podupiiilina, stricnina, atropină, curara, coîchicina etc. Exemplele s-ar putea întinde într-un întreg volum, dar este suficient să amintim faptul că până şi în domeniul neoplaziilor plantele au demonstrat o activitate superioară a principiilor lor biologice.

Planta Pervinca minora din Madagascar (Catharanthus roseus), cunoscută încă din antichitate pentru proprietăţile sale antidiabetice, este producătorul natural de vincaleucoblastină şi de leucQcnstină, alcaloizi care blochează mitozele celulare, cu stoparea în metafază. Din aceştia se extrag vinblăstina şi vincristina, compuşi activi alternativ împotriva anumitor varietăţi de tumori, mai ales ale ţesuturilor limfatice. Numiţii alcaloizii, izolaţi în 1960 au permis reducerea notabilă a mortalităţii ca urmare a acestor afecţiuni. Vinblăstina este utilizată în special în tratamentul limfomului Hodgkin, iar vincristina în cazuri de leucemie acută. înainte de descoperirea acestor substanţe, doi indivizi din zece atinşi de boala Hodgkin puteau supravieţui, în timp ce acum posibilitatea este de nouă din zece.

CREZUL medicinei biologice

Tot în Madagascar au fost recent descoperite şi identificate alte plante cu proprietăţi terapeutice interesante: Brochoneura, cu proprietăţi anestezice şi antiflogistice, o specie locală de ficus cu acţiune abortivă, o orhidee alba care posedă acţiune opusă, anti-abortivă şi o specie de aloe care vindecă rănile infectate.

în 1965, dintr-un arbust din familia Apocinacee, Ochrisia alliptica au fost izolaţi o serie de alcaloizi, dintre care unul, elipticina, pare a avea eficacitate anti-tumorală, dar efectul este mult prea toxic. Un derivat de-al său, obţinut prin semi-sinteză, hidroxieliptina pare a fi mult mai activ şi va fi probabil utilizat în terapia medicală.

La fel şi Taxus brevifolia şi Taxus baceata (tisa), plante decorative şi foarte veninoase sunt bogate în alcaloizi cu acţiune antitumorală, cu recentă utilizare terapeutică. Cel mai important dintre ei este taxol-ul, considerat antitumoralul de ultimă oră. Această substanţă a fost experimentată pe alte 30 tipuri de tumori, dovedindu-se deosebit de eficace împotriva cancerului de ovar şi al celui pulmonar, mai ales asupra varietăţii „cu celule mici”, considerată printre formele cele mai maligne. Pentru extracţia cantităţii de taxol necesare vindecării unui singur pacient sunt necesare 30 kg de scoarţă de Taxus brevifolia, de aceea se consideră utilizarea precursorului aceleaşi substanţe: 10-desacetil-baccatina, care permite obţinerea unui taxol semisintetic din Taxus baceata. Tot pe tema neoplaziilor, să ne amintim că fructele răşinoase de pitosfor (Pittosporum toriba) şi curmalele unei varietăţi de palmier ornamental (Chamaerops excelsa) sunt bogate în principii active capabile să neutralizeze celulele canceroase.

Dacă ne gândim că pentru vindecarea unor afecţiuni complexe este necesară recurgerea la proceduri terapeutice complicate, vedem avantajul remediilor vegetale simple, care au demonstrat că posedă proprietăţi terapeutice capabile să soluţioneze procese patologice destul de grave, precum cancerul. In portocale, lămâi, bergamot, lavandă şi alte plante, de exemplu, este conţinută limonina, substanţă capabilă de prevenirea şi reducerea cancerului mamar la şoareci. Persoane care se hrănesc în mod obişnuit cu vegetale bogate în limonina, prezintă în organism metaboliţi capabili să blocheze celulele carcinogene studiate în laborator. Dar dacă acestea sunt descoperiri de „ultimă oră” în fitoterapie, alte plante extrem-de eficace au fost date uitării. Remedii cunoscute şi utilizate cu succes în trecut pentru vindecarea unor boli grave au fost, pe nedrept uitate în zilele noastre.

Bibliografie

dr. Othon Andre Iulian

Compendiu de gemoterapie clinica-DR. Fernando Pitera

Posted on Lasă un comentariu

Cum ne imunizam natural?

Cum ne imunizam natural?

 

 

Cum ne imunizam  natural?Farmacia Naturii-fitoterapeut Niculina

Iată că a trecut şi însorita vară , cu zilele călduroase, pline de veselie şi ciripit de păsărele şi se apropie bogata toamnă, toamnă care este cunoscută pentru problemele de sănătate  ce apar  datorită  imunităţii scăzute. Cei vizaţi sunt în principal copiii şi persoanele aflate la a doua tinereţe, dar nu fac  excepţie nici persoanele active.

Cum ne dăm seama dacă avem un sistem imunitar slăbit? Stările de oboseală, răcelile frecvente, astenia, alergiile ne pot da câteva indici despre starea organismului nostru care ne duc cu gandulla cum sa ne imunizam natural?

.

Pentru a  remedia carenţele din organism în primul rând trebuie să ne gândim la stilul nostru de viaţă, cât de sănătos mâncăm pentru că  trebuie să nu uităm faptul că alimentul să fie şi medicamentul nostru. Ca să fii sănatos  si sa ai o imunitate buna ai nevoie de o nutriţie adecvată  şi de un organism fără  toxine.Insa  studiile moderne au mai adăugat şi pe buna dreptate, un al treilea element necesar şi anume emoţiile, adică sănătatea mentală, mai exact stresul-boala omului modern, determinat de o oboseală puternică a glandelor noastre supararenale.

Stresul are o influenţă directă asupra echilibrului acid- alcalin din organism si asupra imunitatii naturale. Cu cât este mai mare cu atât creşte aciditatea din organism.

Cum ne imunizam  natural copilul?

Pentru copii vă recomandăm:

Ceai ECOIMUN  câte o căniţa de 3 ori pe zi, în care adaugăm gemoderivat de măceş şi cătină. Dimineaţa pe stomacul gol  o fiolă de Lăptişor de matcă liofilizat, iar la prânz şi seară câte o linguriţa de IMUNFLOR, care ajută  la  protejarea în mod natural a sistemului  imunitar datorită compoziţiei sale formată din gemoderivate, extracte din plante si probiotice.

Un alt produs  care poate fi administrat cu success  în această perioada pentru a ne imuniza copilul natural este Uleiul din ficat de cod, care prin aportul de omega 3 si vitamina D ajută la dezvoltarea sistemului osos, a creierului pentru a ne imuniza copilul natural şi nu în ultimul rând la apărarea în faţa infecţiilor. Pe parcursul  zilei daţi copilului Ceai din Fructe de Pădure  . Uleiul SALV 7 conţine ulei din cimbru, cimbrişor, salvie, melisă, busuioc, isop, mentă, cu proprietăţi antivirale, antibacteriene, antifungice şi antiparazitare, ce poate fi adăugat în mâncare  sau pe o bucăţica de pâine ( la copii între 1-4 ani , 10-20 picături de 3 ori pe zi, la cei peste 4 ani o linguriţa de 2-3 ori pe zi) .

Un alt produs 100% natural este Siropul  Immunomix ce raspunde pozitiv la intrebarea: Cum ne imunizam  natural copilul? Se poate administra la copii începând cu vârsta de 2 ani.

Stresul poate fi prezent şi în rândul copiilor,aşa că nu trebuie ignorat, de aceea e foarte important să  facem cure de aer curat , timpul de calitate petrecut alături de cel mic stimulând şi acesta imunitatea copilului dumneavoastră.

Sa aveti in preajma copilului tot timpul o pernita cu plante:FARMACIA NATURII ,Antigripala ,care va mentine un mediu aseptic .

Să aveţi o toamnă frumoasă, lungă şi mult succes copiilor în noul an şcolar!

CONSULTANTA GRATUITA LA TELEFON 0234537346,0728970915

FITOTERAPEUTI: Smeu Aurora,Sandu Alina